Deutsche Bank: Inflaţia ar putea fi o problemă care nu va dispărea, ci ar putea provoca o criză în anii viitori

Inflaţia ar putea fi o problemă care nu va dispărea, fiind mai probabil să persiste şi să conducă la o criză în anii viitori, potrivit unui avertisment al economiştilor băncii germane Deutsche Bank, transmite CNBC.

Într-o estimare care depăşeşte cu mult consensul autorităţilor şi al Wall Street, Deutsche Bank a emis un avertisment dur potrivit căruia concentrarea pe măsurile de stimulare şi respingerea temerilor legate de inflaţia se va dovedi a fi o greşeală, dacă nu pe termen scurt atunci pentru 2023 şi dincolo de acesta.

Analiza face referire în special la Rezerva Federală a Statelor Unite şi a politicii sale care va tolera inflaţia ridicată de dragul unei redresări complete şi incluzive.

Potrivit Deutsche Bank, intenţia Fed de a nu înăspri politica monetară până când inflaţia nu va accelera în mod durabil va avea un impact grav.

”Consecinţele întârzierii va fi o perturbare mare a activităţilor economice şi financiare, decât dacă Fed ar acţiona în  final. În schimb, aceasta ar putea crea o recesiune semnificativă şi ar declanşa un lanţ de turbulenţe financiare la nivel mondial, în special pe pieţele emergente”, au scris economistul şef al Deutsche Bank şi alţi economişti ai instituţiei financiare.

În cadrul politicii sale faţă de inflaţie, Fed nu va majora dobânzile şi nu va reduce achiziţiile de active până când nu va observa un progres substanţial” către obiectivele sale incluzive.

Mai mulţi oficiali ai băncii centrale au spus că nu se află aproape de aceste obiective.

Între timp, indicatori precum preţurile de consum şi cheltuielile personale de consum sunt cu mult peste obiectivul Fed al unei inflaţii de 2%.

Oficialii băncii centrale afirmă că actuala accelerare a inflaţiei este temporară şi va încetini atunci când perturbările provocate de pandemia de coronavirus în lanţurile de aprovizionare vor dispărea.

Analiştii Deutsche Bank nu sunt de acord cu această opinie, afirmând că măsurile de stimulare agresive şi schimbările economice fundamentale vor genera o inflaţie pe care Fed nu este pregătită să o combată.

”Ar putea să mai dureze un an, până în 2023, dar inflaţia va reapărea. Şi, în timp ce este admirabil că această răbdare se datorează faptului că priorităţile Fed se îndreaptă către obiective sociale, neglijarea nivelului inflaţiei face ca lumea să stea pe o bombă cu ceas. Efectele ar putea fi devastatoare, în special pentru cei mai vulnerabili din societate”, avertizează Folkerts-Landau.

Poziţia Deutsche Bank nu este împărtăşită pe scară largă de economişti.

Majoritatea analiştilor de pe Wall Street sunt de acord cu opinia Fed că actualele presiuni inflaţioniste sunt tranzitorii şi se îndoiesc că vor avea loc schimbări de politici monetare în curând.

Jan Hatzius, economist-şef la Goldman Sachs, a declarat că există ”motive puternice” pentru a susţine poziţia Fed. Unul dintre ele pe care îl menţionează este probabilitatea ca expirarea indemnizaţiilor sporite de şomaj să îi trimită pe lucrători înapoi la locurile de muncă în lunile următoare, reducând presiunile salariale. În ceea ce priveşte presiunile preţurilor, Hatzius a spus că acestea vor scădea şi vor ajunge mai aproape de normal.

”Toate acestea sugerează că oficialii Fed pot respecta planul lor de a ieşi doar treptat din poziţia actuală de politică relaxată”, a scris Hatzius.

Această politică va fi o greşeală, potrivit opiniei Deutsche Bank.

Congresul SUA a aprobat până acum peste 5.000 de miliarde de dolari sub formă de stimulente asociate pandemiei, iar Fed aproape că şi-a dublat bilanţul, prin achiziţii lunare de active, până la aproape 8.000 de miliarde de dolari.

Stimulentele continuă să fie acordate, chiar şi cu o economie care ar urma să crească cu un ritm de aproximativ 10% în al doilea trimestru şi cu crearea, în medie, a 478.000 de locuri de muncă pe lună în 2021.

”Niciodată nu am văzut o astfel de politică fiscală şi monetară expansivă coordonată. Acest lucru va continua în timp ce ce producţia va depăşi potenţialul ”, a spus Folkers-Landau.

Echipa Deutsche consideră că inflaţia viitoare ar putea semăna cu experienţa din anii 1970, un deceniu în care inflaţia a avut o medie de aproape 7%, fiind chiar de două cifre în diferite momente.

Creşterea preţurilor la alimente şi energie, împreună cu renunţarea la controlului preţurilor au contribuit la intensificarea inflaţiei în perioada respectivă.

Paul Volcker, preşedintele Fed de atunci, a condus efortul de a contracara inflaţia, dar a trebuit să utilizeze creşteri dramatice ale ratei dobânzii, care au declanşat o recesiune.

Echipa Deutsche este îngrijorată de faptul că un astfel de scenariu ar putea avea loc din nou.

”Deja, multe surse de creştere a preţurilor se infiltrează în economia SUA. Chiar dacă sunt tranzitorii pe hârtie, ar putea alimenta aşteptările, la fel cum au făcut-o în anii 1970 ”, au spus ei.

”Riscul este că, chiar dacă sunt încorporate doar câteva luni, pot fi dificil de ţinut sub control, mai ales cu stimulente atât de mari.”

Potrivit Deutsche Bank,  majorările ratei dobânzii ”ar putea provoca ravagii într-o lume cu datorii mari”, probabil cu crize financiare în special în economiile emergente, unde creşterea nu va putea depăşi costurile mai mari de finanţare.