Deflaţia, coşmarul care ameninţă economia zonei euro şi de ce nu este bine că scad preţurile

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mario Draghi a ratat mult tinta inflatiei pentru anul acesta in zona euro
Mario Draghi a ratat mult tinta inflatiei pentru anul acesta in zona euro

Inflaţia din zona euro a ajuns, în luna octombrie, la cel mai mic nivel înregistrat în ultimii patru ani. Banca Centrală Europeană se îndepărtează, astfel, de obiectivul stabilit la începutul acestui an.

Încă de la începutul crizei financiare din 2008, cele mai mari obsesii ale băncilor centrale au fost deflaţia şi scăderea preţurilor. Fapt ce le-a determinat să inunde cu bani pieţele financiare pentru a stabiliza preţurile. Mulţi ar spune: şi ce dacă preţurile scad? Nu este un lucru bun?  
 
Rata anuală a inflaţiei a scăzut în zona euro, pentru luna octombrie, la 0,7%, de la 1,1% în septembrie. Peste 40 de economişti consultaţi de Reuters şi de Bloomberg au estimat, înainte de această lună, că inflaţia nu va scădea sub 1%. Rezultatul, însă, i-a luat prin surprindere pe toţi. Şomajul în zona euro a crescut cu 0,2%, ajungând la un nivel de 12,2%, adică încă 74.000 de oameni şi-au pierdut locurile de muncă. În Spania, şomajul s-a menţinut la 26,6%, în Italia a crescut până la 12,5% în timp ce, în Germania, şomajul a scăzut la 5,2%.
 
Dacă ne referim la şomajul în rândul tinerilor, atunci în Italia a ajuns la 40,2%, în Grecia la 57,6% iar în Spania la 56,6%.  
 
Într-o economie sănătoasă, deflaţia nu ar trebui să stârnească atât de multe griji. Repet: şi ce dacă lucrurile se ieftinesc? Explicaţia este că atâta timp cât salariile rămân la acelaşi nivel sau scad cu mai puţin decât nivelul preţurilor, lucrurile rămân ok.  
 
Deflaţia devine o problemă în următoarea situaţie. Dacă ai în buzunar 100 de lei şi datoriile tale sunt tot de 100 de lei, deflaţia înseamnă că o să rămâi în buzunar cu 90 de lei dacă salariul tău scade mai rapid decât preţurile. Datoria ta rămâne, însă, tot de 100 de lei. Asta înseamnă că vei avea cu 10 lei mai puţini bani pentru a-ţi achita datoriile şi că pentru acest lucru va trebui să te împrumuţi sau, cineva va trebui să îţi şteargă o parte din datorie. Asta dacă ai prieteni buni.  
 
Datoria publică a Greciei este de 161% din PIB iar Italia, Portugalia şi Irlanda au datoriile publice cuprinse între 118% şi 126% din PIB.

Apoi, deflaţia urcă ratele dobânzii. Dacă ratele sunt de 1%, iar inflaţia este de 2%, atunci avem o rată negativă a dobânzii de 1%. Dar dacă deflaţia este de 1% pe an, atunci rata dobânzii creşte la 2%.  
 
Oficialii Băncii Centrale Europene, care vor publica noi proiecţii economice în această luna, au spus că perspectiva inflaţiei este, totuşi, una moderată. Dar pentru ca zona euro să între într-o criză economică similară celor zece ani pierduţi ai Japoniei nu ar mai fi nevoie decât de un şoc pe piaţa schimburilor comerciale cu Asia iar Europa să între în recesiune. Pieţele financiare ar intra în panică iar deflaţia şi va face cu uşurinţă loc.
 
Cifrele inflaţiei pun presiune pe Banca Centrală Europeană care ar trebui să reducă din nou rata dobânzii, probabil chiar la următoarea întâlnire din 7 noiembrie sau, în cel mai rău caz, acest lucru se va întâmpla în decembrie. A fost a noua luna consecutivă în care inflaţia a scăzut.  
 
Targetul celor de la BCE era de 2% şi a fost ratat la mare distanţă. Economia Sudului Europei ar putea intra lejer, din nou în criză, întrucât condiţiile de creditare sunt în continuare, mult prea inflexibile. Banca Centrală Europeană ar trebui să relaxeze regulile colaterale şi să extindă finanţarea pentru trei ani pentru bănci.
 
Economiştii de la UBS anticipează că BCE va reduce rata dobânzii de la 0,5% la 0,25%. Dar chiar şi dacă rata dobânzii va fi redusă la 0%, dacă preţurile continuă să scadă, rata dobânzii reală va continua să crească în acelaşi timp.   
 
Un alt lucru ce derivă din scăderea inflaţiei este şi o scădere în sectorul serviciilor. Asta înseamnă că recuperarea economică din zona euro nu a câştigat prea mult teren. Atunci când inflaţia a atins un nivel atât de scăzut, adică în 2009, zona euro era în plină recesiune. Acum, perspectiva deflaţiei îi îngrozeşte pe membrii Băncii Centrale Europene şi, următoarea conferinţa de presă a institutiei se va axa tocmai în jurul acestei probleme.
 
În 2009, economia zonei euro se contracta cu 4,4%. Acum, deşi economia şi-a continuat timida expansiune în trimestrul doi, şomajul a continuat să rămână la cote ridicate iar Banca Centrală Europeană prezice doar o recuperare graduală. Mai mult, în septembrie, BCE anticipa că inflaţia va rămâne la 1,5% anul acesta şi că va scădea în 2014 la 1,3%, însă cifrele au stat cu totul altfel.  
 
Până şi inflaţia Germaniei a ajuns la cele mai scăzute cote, anume la 1,4%. Preţurile au scăzut în Bavaria cu 0,4% şi în Saxonia cu 0,3%. În Grecia, preţurile se duc în jos în termeni absoluţi. În ţări precum Spania sau Portugalia, inflaţia a ajuns aproape la zero şi rămâne la acest nivel doar pentru că guvernele continuă să mărească taxele.
 
Pentru Italia, orice punct procentual cu care scade inflaţia o forţează pe aceasta să îşi crească surplusul bugetar primar cu 1,3% din PIB pentru a-şi stabiliza datoria publică. Italia şi-a stabilit deja o ţintă de surplus de 5%, dar acest lucru nu l-a mai reuşit nimeni în ultimii 50 de ani, cu excepţia Norvegiei!
 
În ultimele trei luni, Franţa, Italia, Portugalia, Grecia, Cipru, Irlanda, Slovacia, Slovenia, Estonia şi Letonia s-au trezit cu preţurile scăzând odată ce sunt "dezbrăcate" de taxe. Acest model a fost urmat cu succes de Bulgaria, România, Ungaria şi Cehia. Toate aceste ţări ar putea să se prăbuşească în deflaţie!  
 
Băncile Centrale din zonă euro au declarat, joi, că liniile de urgenţă de swap valutar stabilite în timpul crizei financiare din perioada 2008 -€“ 2009 vor rămâne permanente, oferind mecanisme de protecţie contra eventualelor turbulenţe financiare.
 
În Asia, Banca Japoniei şi-a menţinut campania fără precedent de relaxare monetară cu intenţia de a scoate naţiunea dintr-o deflaţie maladivă ce durează de 15 ani.
 
Statisticienii care urmăresc evoluţia inflaţiei au evidenţiat că preţurile la energie au scăzut cu 1,7% în octombrie după ce, în septembrie, au scăzut cu 0,9%. Preţurile la alimente, alcool şi tutun au crescut cu 1,9%, deşi în septembrie acestea au crescut cu 2,6%. Totuşi, ţinând cont că preţurile la energie vor deveni mai nefavorabile populaţiei în lunile care urmează iar unele taxe indirecte vor creşte, scăderea inflaţiei s-ar putea opri pentru moment.


Informatia, in cifre:
 

2% a fost tinta propusa de Banca Centrala a Europeana pentru 2013

0,7% este nivelul la care a ajuns inflatia

1,5% era o estimare ulterioara, referitor la nivelul inflatiei, facuta de BCE pentru 2013

12,2% este somajul in zona euro

57,6% este, in Grecia, somajul in randul tinerilor

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite