Cum se poate lupta Europa Centrală şi de Est cu rata scăzută a şomajului şi încetinirea economiei

Şomajul foarte scăzut, creşterea dinamică, emigrarea şi dezvoltarea rapidă a sectorului de servicii au creat o lipsă acută de forţă de muncă în regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE). Conform ultimului raport intitulat „CEE Labour Force Riddle” al companiei de consultanţă imobiliară Colliers International, o posibilă încetinire economică rezultată în urma acestei situaţii poate fi evitată prin mai multe soluţii.

În prezent, disponibilitatea scăzută a potenţialilor angajaţi este, poate, cel mai important factor luat în considerare de către companii atunci când evaluează planurile de afaceri şi perspectivele de extindere în regiune. În cazul în care problema lipsei forţei de muncă din cele mai mari 6 state membre UE din regiunea ECE nu este rezolvată, ar putea urma presiuni asupra creşterii PIB care s-ar putea transforma chiar şi într-o recesiune, iar efectele negative asupra investiţiilor s-ar resimţi pe termen mediu sau lung. Toate aceste elemente ar putea avea implicaţii negative asupra pieţei imobiliare din ECE în următorul ciclu economic.

„Problema aceasta există deoarece, de regulă, atunci când economiile ating niveluri ciclice scăzute ale şomajului, precedentul istoric arată că va avea loc o încetinire economică. Această încetinire presupune pierderea locurilor de muncă, creşterea ratei şomajului şi, astfel, se restabileşte un echilibru pe piaţa muncii. Acest mecanism implică pierderi economice deloc atrăgătoare pentru factorii de decizie politică, pentru mediul de afaceri sau pentru proprietarii de active imobiliare”, a declarat Mark Robinson, CEE Research Specialist.  

Există 6 soluţii care ar putea rezolva această problemă:

• Reîntoarcerea forţei de muncă din vest. În jur de 0,5 milioane de locuitori ai celor 6 ţări din ECE au migrat spre vest în 2016. Efectul de bumerang nu se resimte încă, însă condiţiile economice care să îl declanşeze, inclusiv creşterea salariilor în regiune, sunt prezente.
• Imigraţia din est, din fosta URSS şi nu numai, poate stimula forţa de muncă din ECE. Prezenţa străinilor este vizibilă în regiune pentru prima dată. Aproape 7,1% din populaţia Cehiei în 2017 a fost străină, potrivit datelor Băncii Mondiale. Cea mai mică rată a fost de 1,8% în Polonia, dacă ţinem cont de estimarea Băncii Mondiale de 221.307 de ucraineni prezenţi în această ţară, deşi cifra ar putea fi considerabil mai mare. Ucrainenii influenţează performanţele economice ale Poloniei şi rezolvă problemele demografice şi ale forţei de muncă.
• Îmbunătăţirea calităţii muncii furnizate în regiune, printr-o educaţie şi o formare mai bună pentru a spori productivitatea. Mutarea angajaţilor din posturile publice poate fi o opţiune în Ungaria şi Slovacia.
• Creşterea „ratei de activitate” a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 ani şi, probabil, şi a celor la vârsta de pensionare. În ultimii 15 ani, regiunea a avut succes cu politicile menite să crească participarea forţei aptă de muncă.
• Automatizarea şi reducerea orelor de lucru săptămânale ar putea ajuta. Automatizarea îmbunătăţeşte productivitatea fiecărui angajat prin eliminarea unor angajaţi. Ţările cu probleme legate de forţa de muncă pot încuraja indirect chiar investiţiile companiilor în automatizare. În timp ce regiunea ECE nu este deloc singura care se confruntă cu această ameninţare la adresa locurilor de muncă, o pondere ridicată a PIB-ului regiunii este generată de industria prelucrătoare, într-un context al pieţei muncii tensionate. Automatizarea în industria prelucrătoare poate face diferenţa din prisma cererii de forţă de muncă mai degrabă în industrie decât în servicii. Semnele unor evoluţii în această direcţie sunt prezente în Germania, unde putem vedea exemple de trecere la o săptămână de lucru de 28 de ore în companiile de producţie auto.
• Recesiunea nu este inevitabilă pentru economiile ţărilor ECE, dar inflaţia este în creştere, iar băncile centrale încep să majoreze ratele dobânzilor. O încetinire economică poate acţiona pentru a reduce cererea de muncă.

Primele două soluţii pot avea rezultate bune pe termen scurt. Soluţiile 3 şi 4 sunt avantajoase pe termen lung. Ultimele două sunt prea puţin utile în perspectivă.