ANALIZĂ Cum s-au şantajat reciproc Rusia şi Turcia din punct de vedere energetic în ultimul an

Rusia a renunţat la South Stream pentru a construi Turkish Stream cu autorităţile de la Ankara, dar acestea au cerut reduceri substanţiale la preţul gazelor

Vladimir Putin şi Recep Tayyip Erdogan au trecut în ultimul an de la stadiul de prieteni la cataramă la cei mai aprigi duşmani după doborârea de către Turcia a unui avion rusesc care îi viola spaţiul său aerian.

Anul 2014 a dus la o apropiere puternică a Rusiei de Turcia. Mai întâi, Rusia a anexat Crimeea, dar preşedintele rus Vladimir Putin a încercat să câştige bunăvoinţa Turciei prin mai multe proiecte energetice, de teama că Turcia ar putea radicaliza tătarii din Crimeea. Iar Erdogan, acuzat de cancelariile occidentale de încălcarea drepturilor omului din cauza violenţelor din piaţa Taksim, a tratamentului Opoziţiei şi a kurzilor, a privit cu bucurie spre Moscova. 

Rusia a renunţat la South Stream pentru Turkish Stream

Iar un prim rezultat concret a apărut la finele anului 2014: supusă sancţiunilor occidentale şi presiunii Comisiei Europene, Rusia a renunţat la gazoductul South Stream, care urma să traverseze Marea Neagră, şi a anunţat Turkish Stream, care ar fi fost direcţionat către tărmul turcesc în locul celui bulgăresc. De aici, gazele ar fi trebuit să ajungă la un hub situat la graniţa cu Grecia, iar de acolo companiile europene ar fi trebuit să îşi procure gazele. Ulterior, o altă conductă ar fi trebuit să treacă prin Grecia, Macedonia, Serbia, Ungaria pentru a ajunge în Austria, exact ca South Stream. Partenerul turc era compania de stat BOTAS.

Turkish Stream urma să folosească infrastructura dezvoltată pentru South Stream şi ar fi transportat anual tot 63 de miliarde de metri cubi de gaze. De altfel, Gazprom ameninţa deja Uniunea Europeană că va sista tranzitul de gaze prin Ucraina în câţiva ani, odată cu finalizarea Turkish Stream.

Turcia a cerut reduceri de preţ la gaze

Dar socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg: Gazprom începuse deja lucrările la noul gazoduct în acest an, numai că Turcia a profitat de faptul că Gazprom nu are cale de scăpare şi a negociat dur pentru o scădere mare de preţ. Astfel că Gazprom a ordonat furnizorilor să suspende livrările de ţevi necesare construcţiei, şi a înjumătăţit capacitatea de transport la doar 32 de miliarde de metri cubi. 

Turcia importă anual circa 30 de miliarde de metri cubi de gaze din Rusia din consumul său de 50 de miliarde de metri cubi prin două conducte: Blue Stream – prin Marea Neagră şi o conductă pe ruta vestică, aceasta traversând Ucraina, România şi Bulgaria pe traseu.

În anul 2014, Rusia şi Turcia au căzut de acord şi pentru majorarea capacităţii de transport prin gazoductul Blue Stream. Dar şi această idee a rămas tot la stadiul de proiect.

BOTAS a dat în judecată Gazprom

Mai mult, grupul turc BOTAS a dat în judecată Gazprom pentru a obţine o un preţ mai mic al gazelor. Culmea, Gazprom oferise o reducere de 10,25% în luna februarie, dar turcii au dorit mai mult.

Grupul rus se concentrează acum pe realizarea Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania prin Marea Baltică. Partenerii sunt grupul petrolier Shell, E.ON, ENGIE (fostul GdF SUEZ), Wintershall şi OMV, ultimele două fiind foşti parteneri din cadrul South Stream.

Ruşii vor terminal de gaze lichefiate, turcii nu permit tranzitul metanierelor pe Bosfor

Gigantul rus Gazprom a anunţat zilele trecute că studiază viabilitatea economică a construirii unui terminal de gaze naturale lichefiate (GNL) la Marea Neagră, prin care să exporte ulterior materia primă. Aceasta ar urma să aibă o capacitate anuală de 500.000 de tone, cu posibilitatea creşterii capacităţii până la un milion de tone, potrivit Itarr- Tass. Gazprom a demarat deja licitaţiile pentru studiile necesare.

Rusia doreşte să îşi tripleze vânzările de gaze naturale lichefiate pentru a contracara avansul înregistrat de Qatar, care livrează cu ajutorul terminalelor sale gaze naturale în Europa, dar şi pentru a ţine piept concurenţei care se prefigurează cu producătorii americani de gaze de şist, care vor demara exporturile către Europa în anii următori.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat luni planurile sale de triplare a vânzărilor de gaze lichefiate, de la 4% la 13% din piaţa mondială. În cifre brute, Putin vrea vânzări de GNL de 60 de milioane de tone.

Construcţia terminalului de la Marea Neagră nu are, însă, prea multe şanse de realizare deoarece Turcia interzice trecerea metanierelor prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, de teama unor posibile accidente. 

Acesta este, de altfel, şi motivul pentru care proiectul terminalului de gaze naturale pe care România dorea să îl realizeze la Constanţa nu a avut vreun succes. Singurul mod în care terminalul rusesc poate fi utilizat este prin transportul de gaze către statele din jurul Mării Negre. Numai că Rusia are relaţii încordate cu Ucraina şi Turcia, în vreme ce Georgia are două provincii sub ocupaţie rusă (Abhazia şi Osetia de Sud). România este aproape independentă de importurile de gaze, iar Bulgaria nu se mai află în relaţii bune cu Rusia de când a blocat South Stream.

Explorarea Mării Negre

Turcia a început şi o campanie de explorare a Mării Negre, după succesele înregistrate de România în descoperirea de zăcăminte de gaze, pentru a-şi reduce dependenţa de Rusia. La începutul acestui an, autorităţile de la Ankara anunţau că societatea turcă de stat TPAO şi gigantul Shell vor începe lucrările de explorare în partea de vest a Mării Negre, investiţia urmând a ajunge la 300 de milioane de dolari. Taner Yildiz, ministrul Energiei şi Resurselor Minerale din Turcia, dădea atunci ca exemplu România în privinţa descoperirilor făcute.

Anterior, în luna ianuarie 2014, Taner Yildiz, afirma că România şi Turcia ar putea explora împreună platoul continental al Mării Negre, existând posibilitatea realizării unui parteneriat între compania de stat Romgaz şi Turkish Petroleum Corporation (TPAO).

Centrala nucleară Rosatom, în pericol de blocaj

Dincolo, Rusia a anunţat deja că proiectele comune cu Turcia vor fi "analizate profund" după doborârea avionului Suhoi – 24, potrivit Itar-Tass.

Un astfel de proiect care ar putea fi afectat este construirea unei centrale nucleare de către Rosatom. Aceasta ar fi trebuit să realizeze două reactoare de 1200 MW la Akkuyu. Construcţia a început în luna aprilie a acestui an, iar costul total al proiectului este 22 de miliarde de dolari. Rusia a investit deja 3 miliarde de dolari, dar proiectul ar putea fi îngheţat.