Românii cheltuie, în medie, 1.807 lei pe lună, cu 400 de lei mai mult decât salariul minim net. O treime se duce pe mâncare

FOTO Arhivă

Cheltuielile medii lunare ale românilor sunt de 1.807 lei, potrivit datelor publicate marţi de INS, care precizează că numai pe mâncare se cheltuie lunar circa 34% din totalul veniturilor.

Veniturile totale medii lunare pe gospodărie au fost în trimestrul IV din 2020, în termeni nominali, de 5.384 lei pe gospodărie, în timp ce pe persoană au totalizat 2.099 lei, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Veniturile totale cuprind ansamblul încasărilor băneşti provenite din diferite surse de provenienţă pentru care nu există obligaţia de restituire şi veniturile în natură (evaluate în lei).

Salariul minim brut a fost anul trecut de 2.230 lei, salariul minim net lunar fiind de 1.346 lei. Ultimele date statistice publicate de INS indicau că în România 1,58 milioane de angajaţi, dintr-un total de 5,62 milioane de salariaţi activi la nivelul întregii ţări.,lucrează pe salariul minim pe economie.

În perioada analizată, cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 4.627 lei lunar pe gospodărie sau 1.804 lei pe persoană şi au reprezentat 86% din nivelul veniturilor totale.

Conform datelor INS, veniturile băneşti au fost în medie de 4.997 lei lunar pe gospodărie (1.949 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 387 lei lunar pe gospodărie (151 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,3% din veniturile totale ale gospodăriilor).

Potrivit datelor INS, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (19,1%), veniturile în natură (7,2%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,2%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,7%), veniturile din agricultură (1,6%), precum şi cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (0,9%).

Instituţia menţionează că mediul de rezidenţă influenţează diferenţele de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban şi mediul rural.

În ceea ce priveşte cheltuielile totale, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.).

Cheltuielile pentru investiţii destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,4%).

INS precizează că mediul de rezidenţă determină unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul IV 2020, în medie, 33,7% din consumul gospodăriilor.