Olguţa Vasilescu: Pensiile se dublează în 2020, deci în mandatul nostru. Ce cuprinde noua lege a pensiilor

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat sâmbătă că majorările de pensii vor avea loc încă din anul 2020, adică în timpul mandatului PSD, nu din 2021, când social-democraţii nu vor mai fi la putere.

„Văd că tot caută unii câte ceva de criticat prin legea pensiilor şi nu prea găsesc. Şi atunci au ieşit cu minciuna ca PSD dublează pensiile prin legea asta, dar abia în 2021, când nu mai e la putere. Adică lăsam greul pe umerii altora care se şi văd guvernând...  Păi, hai să vedem exact cum stă treaba:

-2016- punct de pensie 871 lei,

-2017-punct de pensie Ianuarie - 917 lei şi Iunie - 1000 lei,

-2018- punct de pensie 1100 lei,

-2019-punct de pensie 1265 lei,

-2020- punct de pensie 1775 lei.

871 (2016) x 2= 1742 lei ar fi trebuit sa fie în 2020 ca să se dubleze, dar va fi 1775. Deci nu după 2020 când ni se încheie mandatul şi vin alţii, ci chiar în interiorul mandatului nostru se dublează punctul de pensie! Din 2021 intră noua formulă şi există o creştere şi din aplicarea acesteia! Dar dublarea se face în interiorul mandatului nostru!”, a scris Olguţa Vasilescu pe pagina sa de Facebook.

Guvernul a aprobat, miercuri, proiectul noii Legi a pensiilor, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, precizând că impactul financiar al legii va fi în 2019 de 8,4 miliarde de lei, urmând să ajungă în 2022 la 81 de miliarde de lei. Proiectul actului normativ va fi trimis în Parlament. 

"Impactul financiar va fi în anul 2019 de 8,4 miliarde de lei, în 2020- 24, 8 miliarde , în 2021- 58 de miliarde, iar în anul 2022 - 81 de miliarde", a declarat Lia Olguţa Vasilescu. 

Ce cuprinde noua lege a pensiilor prezentată de ministrul Muncii. 

1. Pensiile cresc etapizat până în 2021. Noua formulă de calcul din 2022

Punctul de pensie creşte etapizat până în 2021:  1.265 de lei în 2019, 1.775 de lei în 2020,  1.875 de lei în 2021. Din 2022 se va aplica noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referinţă (VPR). VPR se va indexa, anual, cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Pensia va fi reprezentată de Numărul Total de Puncte înmulţit cu Valoarea Punctului de Referinţă . Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărţit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărţit la câştigul mediu brut pe economie.

În cazul în care, în urma recalculării, va rezulta o sumă mai mică decât cea aflată deja în plată, atunci se va menţine suma în plată. 

2. Vârsta de pensionare, stagiul minim şi cel complet rămân neschimbate

Nu se modifică vârsta standard de pensionare, nici stagiul minim şi nici cel complet.

Proiectul de act normativ se bazează principiul contributivităţii, adică plată în funcţie de contribuţie, egalităţii, adică pensionari care au aceeaşi vechime, dar care au ieşit la pensie în momente diferite, primesc aceeaşi sumă de bani, solidarităţii sociale. 

3. Principiul contribuţii datorate şi plătite, după 2021 încolo

Noul proiect introduce sintagma contribuţii „datorate şi plătite”, pentru calculul pensiei. Noua prevedere va fi luată în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete. Angajaţii nu vor fi penalizaţi pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele. 

În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de un an de la încheierea contractului. 

4. Masteratul şi doctoratul, luate în calcul

Printre noutăţile aduse de acest proiect de lege se numără introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare. 

Condiţia pentru asimilarea perioadei necontributive este ca stagiul minim de cotizare să fie de 15 ani. Pentru fiecare an de perioadă asimilată se acordă câte 0,25 puncte. 

Totodată, prin acest proiect este definit pensionarul ca fiind persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi nevăzătorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare. 

5. Grupele de muncă se păstrează, reduceri la vârstele de pensionare

Condiţiile speciale şi deosebite şi fostele grupe de muncă se păstrează şi, de asemenea, se creează baza legală pentru recunoaşterea altor locuri de muncă în condiţii speciale.

De asemenea, au fost coborâte pragurile de reducere a vârstelor de pensionare de la 6 ani la un an pentru condiţii deosebite, şi de la 2 ani la un an pentru condiţiile speciale. De exemplu: pentru un an realizat în condiţii deosebite vârsta se reduce cu 3 luni, iar pentru un an realizat în condiţii speciale vârsta se reduce cu 6 luni. 

6. Patru categorii de pensii

Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură. În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile de vechime minimă şi vârstă standard de pensionare. Ca şi excepţie, actuala pensie anticipată (nepenalizată) devine pensie pentru limită de vârstă. Adică, persoanele care au 8 ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv din perioade asimilate, se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În acelaşi timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul şi se valorifică perioadele necontributive asimilate. 

7. Femeile care au născut 3 copii beneficiază de reducerea vârstei de pensionare

O altă noutate este aceea că femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani şi au născut 3 copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani, beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu 6 ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil. 

8. Se redefinesc gradele de invaliditate

În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficienţă funcţională gravă şi capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficienţă funcţională accentuată şi capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficienţă funcţională medie şi capacitate de muncă diminuată. 

Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie.

9. Cum se calculează pensia minimă

Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. În cazul în care, din calculul pensiei rezultă o sumă mai mare, atunci persoana o va primi pe aceasta. Formula a fost introdusă pentru a remedia o inechitate prevăzută de legislaţia în vigoare, din cauza căreia nu se făcea nicio diferenţiere în funcţie de anii lucraţi între beneficiarii de pensie minimă. Adică, în practică se ajunge în situaţia în care un pensionar care a lucrat 12 ani, spre exemplu, să primească la fel cu unul care a lucrat 35 de ani, dar pe salariul minim pe economie.

10. Se introduce indemnizaţia socială minimă

O altă noutate adusă de proiectul de lege este introducerea opţiunii pentru indemnizaţia socială minimă. Pensionarii aflaţi deja în plată, care au stagiul de cotizare sub 15 ani, vor putea opta între pensie şi indemnizaţia socială minimă. Opţiunea se va face prin Poştă, cu formular pretimbrat primit de la Casa Naţională de Pensii Publice, pentru a evita cozi interminabile la ghişee. Pensionarii în plată care au realizat stagiul de cotizare mai mic de 15 ani beneficiază de recalculare pe noua formulă, iar dacă suma rezultată este sub indemnizaţia socială minimă ei pot opta pentru aceasta din urmă. Pensionarii care nu optează rămân în plată cu suma rezultată din calculul pe baza contributivităţii. Sunt exceptaţi pensionarii care beneficiază de pensie de limită de vârstă şi au realizat stagiul minim cuprins între 10 şi 15 ani, conform legislaţiei în vigoare, la data stabilirii dreptului la pensie. Această excepţie este valabilă pentru persoanele deja pensionate la data intrării efective în vigoare a legii. 

În proiectul de lege se prevede că, pentru a putea deveni pensionar, este necesară o vechime de minimum 15 ani. Persoanele care vor avea o vechime mai mică de la data intrării în vigoare a legii vor primi o indemnizaţie socială şi vor face obiectul unei alte legi.

Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial. Această modificare a fost operată deoarece pentru astfel de venituri s-au plătit contribuţii şi, cu toate acestea, ele nu sunt luate în calcul, în prezent, la stabilirea pensiei.