Nouă ani cu leul „greu“, nostalgii pentru cel vechi
0
Chiar dacă a trecut aproape un deceniu de când leul românesc a devenit „greu“, prin tăierea a patru zerouri „din coadă“, mulţi români nu s-au obişnuit cu noul regim monetar şi sunt încă derutaţi de preţurile afişate la raft.
Leul greu a împlinit, la 1 iulie, nouă ani. Mai exact, nouă ani de când moneda naţională, leul, a fost denominată, pierzând patru zerouri „din coadă“. Astfel, cei 10.000 de lei vechi (ROL) au devenit un leu nou (RON).
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, declara în aprilie 2007 că leul greu a fost gândit de banca centrală ca vehicul pentru stabilizarea preţurilor şi că acesta a dovedit că şi-a îndeplinit rolul. Mai mult, la acel moment, Isărescu a numit leul un „Rocky al finanţelor“, făcând aluzie la filmul american cu acelaşi nume, care l-a avut protagonist pe Sylvester Stallone.
Trecerea la leul nou s-a făcut treptat, conform unui calendar, astfel încât schimbarea să nu provoace confuzie în rândul populaţiei. Pentru început, în perioada iulie 2004 – februarie 2005, s-a elaborat cadrul legal pentru denominare şi a fost promulgată Legea 348/2004, a reglementărilor şi normelor organizatorice necesare. De la 1 martie 2005 şi până la sfârşitul lunii iunie a anului următor, preţurile au fost afişate atât în lei vechi (ROL), cât şi în lei noi (RON). Astfel, preţul afişat la raft pentru o pâine era de aproximativ 5.000 de lei sau de 50 de bani (0,5 lei).
La 1 iulie 2005, a avut loc lansarea noii emisiuni monetare. La acel moment, preşedintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu Tăriceanu şi guvernatorul Mugur Isărescu au fost primii români care au retras noii bani dintr-un bancomat.
De la 1 iulie 2005 şi până la sfârşitul anului 2006, cele două emisiuni au circulat paralel. Orice produs sau serviciu putea fi plătit cu lei vechi sau noi. Numai că tot de la jumătatea lui 2005 a început retragerea treptată a leilor grei din circulaţie. De la 1 ianuarie 2007, leii vechi nu au mai fost acceptaţi la plată. Pentru cei care au rămas cu lei vechi în portofel, a existat o perioadă de câţiva ani în care i-au putut schimba în lei noi la Banca Naţională a României, precum şi la unităţile instituţiilor de credit şi ale Trezoreriei Statului.
Calculăm în lei vechi şi plătim în lei noi
Deşi au trecut nouă ani de la denominare, sunt încă români care nu s-au obişnuit cu noul regim monetar, continuând să creeze confuzie la cumpărături. Încurcă leii noi cu cei vechi, iar când vine vorba de bani (50 de bani sau 10 bani), lucrurile se complică şi mai tare.
Leii vechi au ieşit greu din mentalul românilor. Chiar guvernatorul BNR, care a încercat în luna mai a acestui an să explice să fiscalitatea este chiar mai împovărătoare decât înainte, a dat ca exemplu, în lei vechi, suma pe care firma la care este acţionar a trebuit s-o achite la stat. „Într-un trimestru am plătit 3 miliarde de lei vechi către stat. Mi se pare chiar prea mult, poate că este o percepţie şi poate că sunt subiectiv“, a spus Isărescu.
El a revenit însă, ieri, şi a precizat că „dacă vorbesc cu cineva care se exprimă în lei vechi, vorbesc şi eu la fel. Sunt flexibil“.
Leul greu a slăbit în faţa euro
La 1 iulie 2005, euro era cotat la 36.000 lei vechi (3,6 lei noi). Cotaţia anunţată pentru astăzi de Banca Naţională este de 4,3845 lei/euro. Astfel, leul a slăbit în faţa euro în ultimii nouă ani, moneda unică europeană fiind acum mai scumpă cu 18% faţă de anul 2005.
Tot în acest interval, preţurile bunurilor de consum au crescut cu aproape 55%, în timp ce salariile medii nete s-au majorat cu aproximativ 1.000 de lei (138%).
Bancnota de 100 de lei, cea mai falsificată
De la punerea în circulaţie a leului noi, au fost depistate peste 22.000 de bancnote falsificate. Peste jumătate dintre ele au fost cele de 100 de lei, adică aproape 12.500 de bancnote, potrivit datelor publicate în rapoartele anuale ale Băncii Naţionale a României.
Alte bancnote falsificate au fost, în ordine, cele de 50, 200, 10 şi 500 de lei. În ceea ce priveşte bancnotele falsificate de un leu, cel mai mare număr s-a înregistrat în 2009, respectiv patru bucăţi. „În marea lor majoritate, falsurile au fost realizate pe hârtie, cu imitarea, într-un mod rudimentar, a ferestrei transparente“, se arată în raportul Băncii Naţionale.
Tănăsescu: Comunicarea leului greu a dat greş
Vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Mihai Tănăsescu, a declarat recent că oamenii din pieţe vorbesc tot în lei vechi, astfel că strategia de comunicare a denominării a dat greş. „Am fost zilele acestea în piaţă să fac nişte cumpărături, să iau cireşe parcă, şi cei de acolo tot în milioane de lei vechi vorbesc. E clar că strategia de comunicare de acum zece ani a dat greş. De aceea, pregătirea oamenilor ca să poată să accepte această nouă provocare – trecerea la euro – trebuie foarte bine comunicată“, a spus Tănăsescu.
Mai puteţi citi:
[<a href="//storify.com/adinavlad/is-rescu-i-leul-nou" target="_blank">View the story "Isărescu şi leul nou " on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
