Impozitul pe veşnicie

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un gând negru m-a apăsat în ultimele luni: veţi fi scoşi din locurile de veci pentru că n-am plătit impozitul în ultimii şase ani. Uite că l-am plătit! Prin internet banking. Sunt mai optimist acum.

Cred că n-are rost să vă explic în amănunt ce-i aia internet banking, la ce foloseşte şi cum funcţionează. Vă asigur că am plătit impozitul, nu vă faceţi griji, rămâneţi acolo. Dacă, totuşi, insişti, băi, tată, pentru că tu ai fost curios mereu să ştii tot ce fac, îţi pot descrie acest internet banking ca pe un serviciu de mutare a banilor dintr-un cont bancar în altul, la computer. Am stat în fund şi-am plătit toate restanţele adunate, băi, tată. Uite unde a ajuns lumea asta cu tehnologia! Unii plătesc facturi, alţii câştigă bani stând în fund la computer, tu ţi-ai luat leafa aruncând cu lopata cărbuni în burta locomotivei. Ce n-aş da ca tu să-mi încarci acum creditul PrePay la mobil, stând în fund? Ce n-aş da? – o întrebare inutilă.

Impozitele sunt pentru cei vii, rugăciunile pentru cei adormiţi.   

Dar să nu vă închipuiţi că cimitirul a fost utilat cu internet banking. Casiera de-acolo nu auzise de asta, mi-a zis să vin la faţa locului cu ultima chitanţă, dar m-a ajutat o contabilă de la societatea care administrează cimitirul şi mi-a dat totul: contul, indicaţii cum să completez ordinul de plată, valoarea restanţelor, am trecut numărul contractului şi locul pe care-l ocupaţi voi acolo. Am plătit şi sunt optimist. Câţi bani am plătit, asta e treaba mea, dragă mamă, te asigur că n-am rupt de la gura a lor mei, ca să vă asigur vouă tihna. Impozitele sunt pentru cei vii, rugăciunile pentru cei adormiţi.      

Mi-ar fi fost greu să ajung în iarna asta la voi. Sigur, tu ai să bombăneşti din nou, băi, tată! Dar nu v-am uitat, dovadă că am plătit şi nu mi-am pus palma în fund, să-mi văd de-ale mele. Să-mi iau liber de la serviciu, să urc în tren cu noaptea-n cap, să ajung după cinci ore la cimitir, să văd crucile amorţite şi pământul crăpat de ger, să plătesc din mână la casierie, să urc în trenul de întoarcere, toate astea ar fi însemnat un mare efort. Da, noi, care am prins epoca internetului, am devenit mult mai comozi decât voi, care aţi plătit o viaţă-ntreagă din mână, cu chitanţele completate la indigo. De aceea sunt optimist, pentru că lumea merge înainte. Nu ştie nimeni în ce direcţie, mulţi se tem de războaie nucleare, de Apocalipsă şi catastrofe, dar eu, vă repet, sunt optimist, lumea e frumoasă cu toate nedreptăţile şi ororile ei. Şi când am să ajung şi eu într-un loc, nu neapărat lângă voi, am să plec optimist, pentru că am trăit pe lumea asta, atât de frumoasă! Poate că într-o zi o să se sfârşească şi civilizaţia asta umană, dar viaţa pe planeta Pământ va dăinui. Poate în locul oamenilor, care vor dispărea în cataclism, vor apărea alte fiinţe, care o vor lua de la capăt. Dar nu vreau să fac cu voi filosofie de doi bani! Sunt optimist.

Nu ştiu ce să mai zic... Poate am să vin când s-o încălzi, mai spre primăvară. Să dau cu grebla, să fac curat, să vă ud pământul. Asta nu se poate face prin internet banking. Sigur voi veni.

Opinii

Mai multe de la Petre Barbu


Ultimele știri
Cele mai citite