Băncile de locuinţe nu mai primesc depozite, în urma controlului Curţii de Conturi

Băncile pentru locuinţe au deja tradiţie în ţări precum Cerhia sau Austria

După un control al Curţii de Conturi, cele două bănci româneşti pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, nu mai primesc depozite noi de la clienţi în sistemul de economisire-creditare, deponenţii actuali putând să ia credite în baza contractelor încheiate la intrarea în sistem, scrie news.ro.

În urma controlului, inspectorii Curţii de Conturi au ajuns la concluzia că unele prime plătite de stat nu au fost folosite în mod legal. Speranţa celor două bănci sunt acum legate de modificarea legislaţiei, care ar permite supravieţuirea sau chiar dezvoltarea sistemului.

În 2015, două echipe diferite ale Curţii de Conturi au făcut controale la cele două bănci pentru locuinţe de pe piaţă, iar concluziile lor au fost incluse într-un raport al instituţiei.

Potrivit raportului, „s-a constatat acordarea nelegală a primei de stat pentru clienţi persoane fizice - copii minori (cu vârsta sub 18 ani) care nu erau îndreptăţiţi să primească această primă de stat, prin acordarea de contracte de economisire-creditare cu părinţii acestora în calitate de reprezentanţi legali”.

Reprezentanţii băncilor pentru locuinţe se apără făcând referire la OUG 99/2006, care stă la baza sistemului de economisire-creditare din România, şi care prevede, la articolul 311, că „fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ”.

De altfel, deciziile Curţii de Conturi au fost contestate în instanţă, dar sunt executorii, iar efectul a fost blocarea sistemului, spun cei implicaţi.

Potrivit raportului Curţii de Conturi, la BCR Banca pentru Locuinţe, doar 2.836 de credite au fost solicitate de către clienţi la finalul perioadei de economisire, deşi banca a raportat 184.479 de contracte închise, ceea ce înseamnă, concluzionează inspectorii Curţii de Conturi, o rată de succes de 1,53%. În cazul Raiffeisen BpL, „rata de succes” este ceva mai mare, de 3,77%, adică au fost acordate 5.264 de credite la 139.537 contracte închise.

Situaţia este explicată prin faptul că legea nu obligă persoanele care intră în sistem, economisesc şi sunt subvenţionate de către stat prin prima anuală să ia un credit la finalul perioadei de economisire.
Reprezentanţii băncilor de economisire-creditare argumentează, însă, că ar fi absurd ca o persoană să fie obligată să ia un credit şi spun că modelul matematic pe baza căruia funcţionează sistemul de economisire-creditare presupune ca numărul de persoane care iau credite să fie mai mic decât cel al deponenţilor.

Situaţia din alte ţări

În Cehia sau în alte state în care există sistemul, nimeni nu controlează, de altfel, ce face deponentul cu banii după ce a atins perioada minima de economisire.

“Unii apelează la credit, în vreme ce alţii preferă să împrumute sume mici de bani cu care să-şi îmbunătăţească confortul locuinţei. Alţii însă pur şi simplu îşi retrag banii şi, din punctul nostru de vedere, pot să plece cu ei în Bahamas, dacă asta îşi doresc. Sunt banii lor, fac ce consideră cu ei”, a declarat directorul general al Stavebni Sporitelna Ceske Sporitelny (SSCS), Jiri Plisek.

Sistemul funcţionează în acest mod, al unor bănci dedicate sistemului de economisire-creditare, în opt state europene: Germania, Austria, Luxemburg, Cehia, Slovacia, Croaţia, Ungaria şi România. Alte ţări europene au sisteme diferite de economisire-creditare, chiar dacă scopul este similar.

În plus, reprezentanţii băncilor pentru locuinţe afirmă că, dacă s-ar aplica viziunea Curţii de Conturi expusă în raportul făcut public de instituţie, băncile pentru locuinţe ar deveni un fel de sisteme piramidale, deoarece un sistem în care toate persoanele care economisesc iau şi credite nu ar fi sustenabil şi s-ar prăbuşi.