Autorităţile de la Bucureşti, singurele optimiste privind creşterea economică

În timp ce Guvernul estimează creştere economică de 5,2%, analiştii economici şi instituţiile financiare internaţionale trag semnale de alarmă că economia va frâna în acest an. Estimările făcute de Comisia Naţională de Prognoză sunt văzute drept nerealiste, existând suspiciunea că cifrele au fost umflate pentru ca bugetul din 2017 să fie adoptat.

Guvernul a plănuit un buget foarte optimist pentru acest an, adoptat pe repede înainte, fără dezbateri pe fond. Majoritatea amendamentelor aduse de opoziţie, în jur de 500, au fost respinse pe bandă rulantă. 

Proiectul de buget pentru anul 2017 are la bază un Produs Intern Brut (PIB) estimat la 815,2 miliarde de lei, o creştere economică de 5,2%, care depăşeşte toate aşteptările, şi este încadrat în limita de deficit de 3% din PIB. Veniturile totale sunt estimate la  254,7 miliarde lei (31,2% din PIB) şi cheltuielile totale la 278,8 miliarde lei (34,2% din PIB), în creştere semnificativă faţă de nivelurile înregistrate în execuţia anului anterior.

Analiştiii şi instituţiile financiare internaţionale taie însă din avântul guvernului şi motivează că deşi ţara a fost ajutată de reducerea TVA şi de exporturi puternice de bunuri şi servicii către zona euro, ţinta de creştere economică de 5,2% din buget este nesustenabilă.

Estimări reticente

The Economist Intelligence Unit (EIU) estimează pentru România o încetinire a creşterii în anul 2017, după o estimare a creşterii PIB-ului real de 5% în 2016, motivând că „economia se confruntă cu restrângeri de capacitate”. Divizia publicaţiei The Economist prognozează o creştere a PIB de 3,6% în anul 2017, în timp ce situează deficitul la 3,3%, pe metodologie ESA, potrivit lui Maximilien Lambertson, analist la EIU.

„Ne aşteptăm ca PIB-ul real să îşi încetinească ritmul de creştere de la o estimare de 5% în 2016 la 3,6 în 2017. PSD va derula un program «anti-austeritate» care implică tăieri continue de taxe, creşterea salariilor din sectorul public şi creşterea salariului minim. În 2017, prognozăm un deficit bugetar de 3,1% din PIB pe metodologie naţională (3,3% pe metodologia ESA din 2010), care depăşeşte limita UE. Acestea se vor produce pe fondul unor cheltuieli mai mari, venituri mai mici şi creştere economică mai înceată decât proiecţiile anterioare: estimăm un o rată mai mică de creştere a PIB (3,6%) decât guvernul (5,2) în anul 2017”.

În toamnă, înainte de guvernarea PSD, Comisia Europeană a estimat o încetinire a avansului PIB real la 3,9% în 2017, şi o extindere a deficitului până la 2,6%. Comisia arată că ritmul creşterii se va menţine moderat, deoarece o nouă rundă de stimulare fiscală este planificată pentru acest an, dar magnitudinea sa este considerabil mai mică decât a măsurilor implementate în 2016. Totodată, deficitul este aşteptat să crească semnificativ în urma tăierilor de taxe şi a creşterii cheltuielilor. 

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a prognozat de asemenea, în octombrie, un avans al economiei României de 3,8% în acest an, însă cu numai 0,2 puncte mai mult decât anul trecut. Deficitul a fost estimat la 2,8%.

Banca Mondială susţine însă că dezvoltarea puternică a României, ajutată de reducerea TVA, prociclică, se va stabiliza în 2017. Cu toate acestea, nici prognoza instituţiei nu atinge obiectivul stabilit în buget, Banca Mondială estimând o creştere economică de numai 3,7% în acest an.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) a reiterat zilele trecute importanţa unei proiecţii bugetare balansate, concentrată pe creştere economică, precizând că atingerea ţintei de 5,2% de creştere economică, având în vedere respectarea deficitului bugetar maxim de 3%, necesită eforturi intensificate de a creşte capacitatea de colectare şi de a implementa temeinic planul investiţiillor propuse. 

Consiliul fiscal: bugetul este nerealist

Consiliul Fiscal a sugerat, totodată, în raportul său privind proiectul de buget pe 2017, că majorarea deficitului bugetar la limita de 3% din produsul intern brut (PIB) într-o perioadă când economia creşte oricum va lăsa România fără nicio marjă fiscală şi bugetară la următoarea criză economică, astfel că singura soluţie va fi luarea unor măsuri dure de tăieri de cheltuieli, aşa cum a fost cazul în 2010.

Instituţia consideră că bugetul pe 2017 este nerealist atât pe partea de cheltuieli, cât şi pe cea de venituri, astfel că Guvernul va fi obligat să rectifice bugetul pe parcursul anului, în sensul reducerii cheltuielilor, pentru a se încadra în plafonul de 3% din PIB. Plenul reunit al celor două Camere a adoptat, marţi, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017, acesta fiind trecut în timp record, după doar 13 ore de dezbateri în plen, împărţite în două zile. 

Ritmul de creştere, calculat la presiune politică

La finalul lunii decembrie, în raportul de toamnă, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estima avansul PIB la 4,3% pentru anul 2017. La finele lunii ianuarie, însă, CNP a publicat un raport de iarnă unde a avansat o estimare de creştere pentru acest an de 5,2%, o diferenţă considerabilă a estimării de la lună la lună. Mişcarea CNP este bănuită a fi un mic ajutor pentru PSD, care nu ar fi găsit o justificare pentru a include în proiectul său de buget cifre atât de optimiste.

Indicii privind o ilegalitate

Vicepreşedintele Comisiei Buget-Finanţe din Senat, liberalul Florin Cîţu, a afirmat imediat după publicarea acestui raport că există indicii temeinice potrivit cărora CNP a comis o ilegalitate pentru ca PSD şi Liviu Dragnea să justifice întocmirea bugetului pe 2017. Senatorul PNL a solicitat explicaţii publice de la preşedintele CNP, Ioan Ghizdeanu.

Senatorul PNL a declarat că va cere o comisie de anchetă pentru a vedea ce s-a întâmplat şi, în funcţie de rezultatele comisiei de anchetă, urmează să se stabilească şi dacă va fi depusă o plângere penală. 

Mircea Coşea, fondator al Comisiei de Prognoză, a declarat că ţine legătura cu instituţia şi cu angajaţii, care sunt profesionişti, şi că de această dată are mari dubii că au rezistat unei presiuni politice, pentru că „bugetul nu ieşea dacă nu urcau ritmul de creştere”. 

Mircea Coşea explică de ce o creştere economică de 5,2% este nerealistă: „Este imposibil să ai o creştere de 5,2% atât timp când toate condiţiile sunt împotriva acestei creşteri. Nu trebuie să mergem neapărat pe ideea prognozelor făcute de alţii, trebuie să ne uităm puţin la condiţiile interne ale României”.

Potrivit analistului, România pleacă de la o situaţie care este reprezentată printr-o creştere economică pe consum. Aceasta este o creştere economică nesustenabilă, momentană şi conjuncturală.