Analiză KPMG: Bugetul României pe 2017 e ca „mersul pe sârmă”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Bugetul conturat de Guvern pentru anul 2017 ridică îngrijorări cu privire la îndeplinirea rezultatelor propuse, context în care analiştii firmei de consultanţă şi audit KPMG oferă o imagine mai amplă asupra implicaţiilor pe care le au măsurile bugetare propuse la nivelul mediului de afaceri şi societăţii.

Dincolo de a fi una dintre cele mai importante sarcini ale Executivului, bugetul de stat este de asemenea o oportunitate pentru numeroase discuţii. Analiştii KPMG au analizat, într-un raport intitulat „Walking a thin line - 2017 Romanian budget” (Mersul pe sârmă – Bugetul României în 2017), câteva dintre cele mai importante proiecţii ale Guvernului pentru anul 2017, cu scopul oferirii unei imagini de ansamblu a implicaţiilor relevante care au un impact asupra mediului de afaceri şi cetăţenilor.

Bugetul din acest an trasat de Guvern a fost privit cu suspiciuni de analiştii economici, însuşi preşedintele Klaus Iohannis declarând, atunci când a promulgat Legea bugetului de stat, că este „problematic şi riscant”, veniturile fiind supraapreciate, iar cheltuielile fiind prevăzute în sume foarte mari.

Potrivit analiştilor KPMG, bugetul este un exerciţiu de planificare şi el este construit pe estimări, sunt făcute predicţii, iar posibilitatea să apară schimbări este destul de mare. Analiza KPMG a fost realizată pe baza proiecţiilor bugetare pentru perioada 2017-2020, şi dezvăluie mai multe concluzii.

Creşterea economică, bazată pe consum

Dezvoltarea proiectată a economiei în perioada analizată se bazează pe consum. Cu toate acestea, creşterea economică pe termen lung bazată numai pe consum nu creează premisele pentru dezvoltare sustenabilă şi durabilă, deoarece acest tip de creştere economică poate dura numai atât cât consumul continuă.

Mai multe măsuri bugetare vor ajuta la creşterea consumului. Printre acestea se regăsesc: creşterea salariului minim brut la 1.450 de lei/lună, creşterea cu 15% a salariilor pentru personalul angajat în sectoarele sănătate şi educaţie, creşterea cu 20% a salariilor bugetarilor din administraţia publică, creşterea punctului de pensie la 1.000 de lei, începând cu 1 iulie 2017, exceptarea de la plata taxelor a pensiilor egale cu sau sub valoarea de 2.000 de lei, creşterea alocaţiei sociale pentru pensionare la 520 de lei, începând cu 1 martie 2017.

Stimulente fiscale pentru anumite sectoare ale economiei

O măsură a noului Guvern este scutirea de taxe pentru profitul reinvestit, iar aceasta susţine companiile cu profit fiscal care reinvestesc profitul în echipament tehnologic.  Scutirea de la plata impozitului pe venit pentru 10 ani, începând cu 2017, pentru firmele cu activităţi în sectorul cercetare-dezvoltare şi inovare este o altă măsură. O altă măsură este reducerea cotei de impozitare de la 3% la 1% pentru microîntreprinderile care obţin tipurile de venituri prevăzute de lege, până la echivalentul a 500.000 de euro, şi care au cel puţin un anagajat. Aceasta este de aşteptat să încurajeze micii investitori care îşi construiesc afaceri proprii.

Costul muncii va creşte

Cu toate acestea, costul muncii va creşte, atât în sectorul privat, datorită majorării salariului minim brut, cât şi în instituţiile publice, datorită majorării salariilor pentru angajaţii din educaţie şi sănătate şi pentru bugetarii din administraţia publică. Din cauza măririi salariilor pentru funcţionarii publici, KPMG se aşteaptă la o creştere a calităţii serviciilor publice oferite de instituţiile locale, precum şi o schimbare în atitudinea şi mentalitatea funcţionarilor publici, care sunt aşteptaţi să arate un angajament mai mare în a-şi face datoria pentru binele comunităţii.

Fondurile europene şi investiţiile publice

Rata creşterii veniturilor bugetului general consolidat de 10,41% este depăşită în mod semnificativ de rata medie de creştere a veniturilor asigurate de fondurile primite de la Uniunea Europeană, de 47,06%. Această proiecţie pare a fi extrem de optimistă şi credibilitatea sa poate fi pusă la îndoială, luând în considerare rata medie anuală de absorbţie a fondurilor europene din perioada 2014-2016, care a fost mult mai scăzută decât a fost estimat, potrivit analiştilor KPMG.

În contextul argumentelor de mai sus, KPMG concluzionează că bugetul pe anul 2017 este construit pe previziuni economice solide, dar şi pe elemente descrise mai puţin amănunţit. Aceasta are potenţialul de a ridica îngrijorări cu privire la soliditatea premiselor pe care au fost făcute previziunile.

Cu toate acestea, bugetul este un exerciţiu de planificare, iar planurile pot fi revizuite. „Creşterea economică fiind în mod obişnuit principalul obiectiv al fiecărei administraţii, avem încredere că Guvernul va promova şi implementa instrumente fiscale sustenabile, că va lansa politici economice echilibrate, pentru a diminua riscurile recurente, precum creşterea deficitului bugetar”, arată analiştii.

Potrivit lor, ca întotdeauna, vor exista învingători şi vor fi domenii mai puţin favorizate în termeni de impact bugetar. Provocarea reală, însă, şi de asemenea un aspect de monitorizat în următoarele luni este că dacă rezultatele propuse nu vor fi îndeplinite, vor fi generate costuri pentru două componente de bază ale unei economii solide, respectiv mediul de afaceri şi societatea în general.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite