Răzvan Nicolescu sesizează DNA cu privire la contractele de achiziţie a cărbunelui de la RAAN. Paguba: şapte milioane de euro

RAAN produce apă grea pentru centrala nucleară de la Cernavodă şi asigură încălzirea şi apa caldă în municipiul Drobeta Turnu Severin

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, a sesizat astăzi Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) în privinţa contractelor de procesoare a cărbunelui pe care Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) le-a derulat în perioada 2009-2013, potrivit unui comunicat al Departamentului pentru Energie.

Prejudiciul înregistrat de RAAN în urma denunţării acestor contracte este de peste 7 milioane euro, conform concluziilor raportului Corpului de Control, se mai arată în comunicat.

„Ceea ce s-a întâmplat la RAAN, de-a lungul timpului, depăşeşte orice imaginaţie. Am speranţa ca DNA să înceapă o analiză a datelor pe care le-a transmis astăzi. Creşterea performanţei companiilor de stat şi stoparea furturilor din aceste companii rămâne o prioritate pentru mine în lunile care urmează“ a afirmat Nicolescu.

RAAN se află în insolvenţă din vara anului trecut. Regia producea apă grea pentru centrala nucleară de la Cernavodă şi deţine şi o termocentrală care produc abur tehnologic şi asigură încălzirea în municipiul Drobeta Turnu Severin.

Anterior, presa a scris de mai multe ori că, de fapt, RAAN cumpăra "pământ" pe post de cărbune.

Potrivit contractelor de procesare a cărbunelui energetic, companii cu capital privat au pus la dispoziţia RAAN Romag-Termo mai multe cantităţi de cărbune cu o putere calorifică de 1.800 kilocalorii/kilogram fără transfer de proprietate în contrapartidă cu punerea la dispozitie de către RAAN a energiei electrice în bandă de 20 MWh rezultată în urma procesării, având o rată de schimb de 1 MWh la 1,5 tone cărbune energetic.

Prejudicierea RAAN a fost cauzată de rata de schimb care nu a fost bazată pe niciun studiu, precum şi de faptul că rata de schimb este mai mică decât una determinată corect, pe bază de consumuri specifice.

"Rata de schimb (transferul cărbunelui energetic) de 1,5 tone la o putere calorifică de 1.800 kilocalorii/kilogram pentru producerea energiei electrice în bandă de 20 MWh nu se bazează pe niciun studiu tehnic privind stabilirea ratei de schimb. Respectiva rată de schimb de 1,5 tone pe 1 MWh de energie electrică este mai mică decât o rată de schimb determinată corect pe bază de consumuri specifice. Consumurile specifice de cărbune energetic nu au fost actualizate în funcţie de puterea calorifică a diverselor tranşe de cărbune procesat şi în functie de varietatea cheltuielilor directe şi indirecte legate de procesare în perioada 2009-2013", potrivit Departamentul pentru Energie.

Instituţia precizează că în toată perioada 2009-2013 şi în toate contractele încheiate cu diverşi parteneri RAAN a utilizat aceeaşi rată de schimb, de 1,5 tone de cărbune energetic la 1 MWh de energie rezultată în urma arderii cărbunelui.

Instalaţia de şlam dens

În luna iulie, Departamentul pentru Energie a trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) un alt raport legat de RAAN, mai precis realizarea instalaţiei de evacuare în şlam dens, dar şi cu privire la contractele de cărbune şi vânzarea energiei electrice.

Instalaţia de evacuare în şlam dens a fost realizată de către o societate controlată de omul de afaceri Georgică Cornu şi trebuia să coste iniţial în jur de 170 de milioane de lei, dar a ajuns să coste dublu. 

Cum a ajuns Georgică Cornu să facă legea la regia de stat

Nicolescu preciza în luna aprilie că, pe lângă datoriile de 680 milioane lei ale RAAN, se adaugă alte creanţe de 850 milioane lei, pe care regia le are către grupul Confort, deţinut de omul de afaceri Georgică Cornu. Ministrul a afirmat că această creanţă nu este acceptată şi a solicitat firmei Tudor & Asociaţii, care este administratorul judiciar al RAAN, „să respecte legea“.

Potrivit acestuia, este imoral şi ilegal ca administratorul judiciar să accepte la masa credală datoriile cerute de grupul Confort, care sunt creanţe provizorii, şi în acelaşi timp să acorde acestuia drept de vot în adunarea creditorilor. Mai mult, firma Confort este exact cea care a executat o serie de lucrări la suprapreţ pentru RAAN. 

Un raport din 2012 al Corpului de Control al Ministerului Economiei arăta cum o astfel de investiţie – „instalaţie de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii“ – şi-a dublat valoarea în trei ani de la adjudecarea licitaţiei.

Actele adiţionale, secretul dublării facturii

Reţeta este clasică: actele adiţionale care au crescut valoarea în vreme ce o serie de servicii au fost fictive. „Proiectul iniţial în baza căruia a fost organizată licitaţia de adjudecare a lucrării a avut o valoare estimată de 172.603.323 de lei fără TVA, iar în cadrul licitaţiei oferta câştigătoare depusă de SC Confort SA Timişoara a fost în valoare de 163.381.830,05 lei fără TVA, întocmindu-se contractul de prestări servicii nr. 132/12.05.2009. 

Ulterior au fost întocmite numeroase dispoziţii de şantier care au modificat proiectul iniţial, fiind întocmite acte adiţionale, astfel încât, la data de 31.06.2012, valoarea lucrării a ajuns la 341.173.335 de lei fără TVA, rezultând astfel o dublare a valorii investiţiei“, arăta Ministerul Economiei într-un comunicat din 2012.

Schela şi macaraua la suprapreţ

Corpul de Control nota în 2012 că în actele adiţionale au fost înscrise 17 milioane de ore pentru montarea şi folosirea schelelor, ceea ce a dus la un cost de 11,3 milioane de lei. La această sumă se adăugau cote de 15%, rezultând astfel un total de 13 milioane de lei fără TVA, „o valoare anormal de mare, ţinând cont că schelele oricum au fost înscrise ca montate în devizele iniţiale“, potrivit ministerului.

Corpul de Control a mai descoperit atunci că tariful de închiriere a fost negociat la 0,61 lei pentru metru pătrat de schelă pe oră, adică de 50 de ori mai mare decât pe piaţa liberă.

O lucrare care prevedea înlocuirea unor ţevi a ajuns să coste 5,7 milioane de lei, adică 878 de lei pe metrul de ţeavă, de 4 ori mai mult decât preţurile de pe piaţă.

Înlocuirea altor 300 de metri de ţeavă a ajuns să coste şi ea 23,2 milioane de lei, din care ţeava efectivă costa doar 263.000 de lei. Şi la această lucrare a fost necesară utilizarea schelei, costul acesteia fiind de 3,5 milioane de lei. Concomitent, s-a folosit şi o macara pe pneuri: timp de 4.477 de ore de funcţionare non-stop, adică 186 de zile calendaristice. Macaraua a costat 2,8 milioane de lei.

O lucrare de montare a unor conducte a ajuns să coste şi ea de zece ori mai mult decât se prevedea iniţial. Astfel, de la 1,53 milioane de lei s-a ajuns la un total de 15 milioane de lei din cauza efectuării a 22 de lucrări suplimentare.

Transferul carierei de la Husnicioara

Nicolescu a precizat anterior că Departamentul pentru Energie este dispus să cedeze, cu titlu gratuit, către autorităţile locale din Drobeta-Turnu Severin cariera de lignit Husnicioara, deţinută de Complexul Energetic Oltenia, astfel încât RAAN să poată continua producţia de energie electrică şi termică. Complexul Oltenia este principalul creditor al RAAN, fiind anterior furnizor de lignit pentru termocentrala de la Halânga.

Nicolescu l-a demis în luna aprilie şi pe administratorul special al RAAN, care avea un venit lunar de 20.000 de lei, în condiţiile în care societatea este în insolvenţă.

Mai puteţi citi: