Patronatul Vinului cere fiscalizarea celor care produc anual între 40 şi 1.000 hectolitri de vin

Reprezentanţii Patronatului Vinului susţin că o mare parte din marfa celor care produc între 40-1.000 de hectolitri de vin pe an se comercializează pe marginea drumului, în spaţii neadecvate, fără un control al calităţii produsului

Patronatul Naţional al Viei şi Vinului a cerut ministerelor Finanţelor şi al Agriculturii ca, în noul Cod Fiscal, să fie consideraţi mici producători de vin cei care produc între 40 şi 1.000 de hectolitri pe an, urmând ca activitatea acestora să fie fiscalizată şi supusă unui control al calităţii.

Reprezentanţii patronatelor din agricultură s-au întâlnit joi cu miniştrii Finanţelor şi Agriculturii şi au discutat despre noul Cod Fiscal, fiecare dintre ei înaintând propuneri pentru domeniile pe care le reprezintă.

"Am cerut definirea micului producător, pentru ca acesta să-şi poată comercializa legal şi în condiţii de siguranţă alimentară producţia. 

Nu 1.000 de hectolitri, pragul maxim prevăzut de legislaţia europeană în definirea micului producător, ci până la 40 de hectolitri (4.000 de litri) să se considere autoconsum, iar între 40 de hectolitri şi 1.000 hl să se producă şi să se comercializeze vinul sub un control fiscal, o formă simplificată de antrepozitare fiscală, iar antreprenorul să fie înregistrat măcar ca persoană fizică autorizată, pentru a intra sub rigorile controlului fiscal şi ale controlului de calitate a vinului, eliminând astfel riscurile de siguranţă alimentară", a declarat agenţiei MEDIAFAX Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului.

El spune că o mare parte din marfa celor care produc între 40-1.000 de hectolitri pe an se comercializează pe marginea drumului, în spaţii neadecvate, fără un control al calităţii produsului.

"Această măsură ar creşte siguranţa consumatorului şi ar elimina concurenţa neloială din piaţă", crede reprezentantul patronatului.

Fiscalizarea micilor producători, a adăugat Ovidiu Gheorghe, va produce trei avantaje directe în piaţă: pentru consumator, care va beneficia de produse certificate din punct de vedere a calităţii şi a siguranţei alimentare, pentru producător, pentru că se consolidează o piaţă concurenţială loială şi pentru stat, care va încasa mai multe taxe.

Gheorghe spune că în România se produc anual în jur de 4 milioane de hectolitri de vin, mai mult de jumătate din producţie fiind nefiscalizată.

"Piaţa fiscalizată este în jur de 150 de milioane de euro dintr-un total de 400 de milioane de euro. Prin creşterea accizelor la toate categoriile de băuturi a înflorit producţia de ţuici şi rachiuri făcute în cazane, unde ANSVSA nu face controale, şi aşa apar riscurile de intoxicaţie cu alcool metilic", a adăugat el.

Potrivit reprezentantului patronatului, nu există un control al riscului de siguranţă alimentară la micii producători, motiv pentru care au şi murit oameni în urma intoxicării cu alcool metilic.