Nuclearelectrica: Subvenţiile la energia regenerabilă afectează finanţarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavodă. Producătorii verzi să înveţe să îşi vândă energia

Nuclearelectrica oprează două reactoare nucleare la Cernavodă şi realizează 18% din producţia de energie a României. În acelaşi timp, doreşte să construiască alte două unităţi, proiectul costând 6,5 miliarde de euro

Subvenţiile pentru energia regenerabilă distorsionează piaţa de electricitate, iar acest lucru duce mai departe la o reacţie în lanţ, afectând finanţarea pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect în valoare de 6,5 miliarde de euro.

„În anul 2015 am ajuns practic la o echivalenţă a preţului pe segmentul reglementat de piaţă cu preţul pe piaţa competitivă. Scăderea dramatică a preţurilor pe piaţă competitivă este cauzată de subvenţionarea prin certificate verzi a surselor regenerabile. Dacă în semestrul 1 2012, vorbeam de o medie  de 192,75 lei/MWh, în primul semestru al anului 2015, media era de 151,02 lei/MWh, conform datelor noastre privind evoluţia preţurilor în această perioadă“, a declarat, pentru „Adevărul“, Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica. 

Ea a arătat că scăderea preţului are un impact puternic asupra producătorilor convenţionali, cum este Nuclearelectrica, din moment ce producţia este constantă, iar costurile de producţie nu pot fi diminuate întrucât acestea sunt fixe şi includ că prioritate securitatea nucleară. 

Disfuncţionalităţi în piaţă

Lulache a afirmat că producătorii nu trebuie forţaţi, acolo unde nu se poate, să recurgă la măsuri extreme pentru a obţine profit, ci trebuie corectate aceste disfuncţionalităţi de piaţă. 

„Am observat cu toţii că în situaţii dificile, cum a fost seceta din această vară, producătorii convenţionali, nuclearul şi cărbunele, au menţinut stabilitatea şi funcţionalitatea sistemului energetic. Competitivitatea, cea reală, cere ca şi producătorii din surse regenerabile să depună nişte eforturi pentru a-şi vinde energia. Această situaţie trebuie corectată. Diversitatea surselor este un mare avantaj, iar regenerabile joacă un rol important în atingerea ţintelor de decarbonizare, dar o piaţă nu poate fi considerată funcţională când menţinerea în piaţă a producătorilor de regenerabile se face pe cheltuiala directă a consumatorilor şi pe pierderile producătorilor convenţionali. Un preţ în scădere, din acest motiv, nu este un motiv de relaxare pentru nimeni. Cu atât mai puţin pentru consumatori“, a punctat directorul general al Nuclearelectrica. 

Ea a precizat că „scăderea artificială a preţurilor“ are efecte în lanţ. „Şi scăderea artificială a preţurilor nu se opreşte ca efect la scăderea profitului celorlalţi producători şi creşterea volatilităţii pieţelor, ci are efecte în structurarea proiectelor majore energetice pe termen lung. Un preţ corect, stabilit integral de piaţă, poate modifica benefic o întreagă structură de finanţare. În prezent, avem o reacţie negativă în lanţ pornind de la stabilitatea sistemului energetic, trecând prin profitul producătorilor convenţionali, buzunarul consumatorilor şi terminând cu predictibilitatea investiţiilor“, a mai spus Lulache.

Efectul regenerabilelor asupra reactoarelor

Nuclearelectrica realizează reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă împreună cu China General Nuclear Power Corp. Investiţia se ridică la 6,5 miliarde de euro, dar, la actualele preţuri ale energiei, nu este rentabilă. Astfel, proiectul necesită garanţii sau ajutoare de stat. România vrea să folosească o schemă inventată în Marea Britanie, respectiv „contractele pentru diferenţă“. Acestea presupun ca statul să garanteze un anumit preţ de vânzare a energiei generate de cele două reactoare şi să plătească diferenţa de la preţul obţinut pe OPCOM până la preţul-tintă.

În cazul în care vor exista diferenţe între preţul de pe bursă şi cel garantat, diferenţa care ar fi plătită de stat va fi achitată fie din bugetul de stat – adică din buzunarul tuturor, fie de către consumatori în facturile la electricitate.

Cea mai generoasă schemă din UE

Concomitent, România sprijină producţia de energie regenerabilă prin sistemul de certificate verzi. Acestea se acordă producătorilor de energie verde la injectarea în sistemul energetic a unor cantităţi de energie. Acestea sunt apoi preluate în mod obligatoriu de furnizori şi incluse în facturi, dar costurile cu acestea se recuperează de la consumatori, atât industrie, cât şi populaţie. Din cauza ameninţării marilor consumatori industriali cu relocarea sau închiderea unor uzine, autorităţile au realizat o schemă de exceptare, astfel că subvenţiile sunt plătite de micile firme şi de consumatorii casnici. România şi-a îndeplinit deja ţinta de energie regenerabilă asumată în faţa Comisiei Europene pentru 2020, de 24% din consumul total de energie, astfel că statul a redus subvenţiile, provocând pierderi producătorilor din surse regenerabile.

Înainte de tăieri, România avea cea mai generoasă schemă de sprijin pentru energia regenerabilă din Uniunea Europeană, în valoare de 10 miliarde de euro.

Din cauza excedentului de producţie, în acest moment doar Nuclearelectrica şi Hidroelectrica sunt profitabile între producătorii de energie.

Cum stau marii producători de stat

Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a stabilit recent un preţ reglementat de 120,55 lei/MWh pentru energia livrată populaţiei de Hidroelectrica de la 1 ianuarie 2016, în creştere cu 5,5%, în timp ce pentru Hidroelectrica preţul reglementat a fost majorat la 162,51 lei/MWh, în urcare cu 2,57%. 

Nuclearelectrica înregistra în anul 2013 un profit net de 423 de milioane de lei la o cifră de afaceri de 1,93 de miliarde de lei. Anul trecut, însă, atât vânzările, cât şi profitul au scăzut. Câştigul net s-a situat la 133 de milioane de lei, în vreme ce afacerile s-au situat la 1,79 de miliarde.

Hidroelectrica este în continuare pe profit, fiind cel mai ieftin producător naţional de electricitate. Compania, deşi aflată în insolvenţă, consemna în anul 2013 un profit net de 718 milioane de lei, la vânzări de 3,08 miliarde de lei, în timp ce anul trecut înregistra un câştig istoric de 941 de milioane de lei la venituri de 3,4 miliarde de lei.

Cărbunele, cel mai afectat

Celălalt mare producător convenţional, Complexul Energetic Oltenia, a fost afectat la rândul său de scăderea preţurilor pe bursa de electricitate OPCOM. Compania înregistra un profit net de 118 milioane de lei în anul 2012, la o cifră de afaceri de 2,23 miliarde de lei, dar anul trecut a consemnat o gaură de 700 de milioane de lei la vânzări de 2,56 miliarde. Compania a fost nevoită să facă restructurări masive.

În fine, Complexul Energetic Hunedoara înregistra în anul 2012 un profit net de 37,9 milioane de lei, mai mare decât cel înregistrat de Nuclearelectrica atunci – de 34 de milioane – dar în ultimii ani a consemnat pierderi masive şi a fost nevoită să ceară ajutor de la stat. Anul trecut, compania a avut pierderi de 352 de milioane de lei la o cifră de afaceri de 670 de milioane de lei. Compania nu a putut achiziţiona la timp certificatele de carbon necesare, astfel că a primit un ajutor de stat de 167 de milioane de lei. În urma acestuia, societatea va trebui să separe din nou termocentralele Mintia şi Paroşeni de minele de huilă din Valea Jiului. Din cauză că nu a reuşit achiziţia de certificate de emisii, societatea a fost amendată de Ministerul Mediului cu 538 milioane de lei.