Ministerul Economiei vrea derogări de la legislaţie pentru ca Transgaz să realizeze cât mai repede gazoductul prin care vor fi exportate gazele din Marea Neagră

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Gazoductul BRUA porneşte dintr-o ţară fără gaze, Bulgaria, şi ajunge în altă ţară fără resurse proprii, Austria. Dintre statele aflate pe traseu, doar România dispune de rezerve proprii
Gazoductul BRUA porneşte dintr-o ţară fără gaze, Bulgaria, şi ajunge în altă ţară fără resurse proprii, Austria. Dintre statele aflate pe traseu, doar România dispune de rezerve proprii

Gazoductul Bulgaria - România - Ungaria - Austria (BRUA), primul proiect major de transport de gaze naturale realizat în România în ultimele decenii, nu poate fi construit la timp din cauza legislaţiei proaste din România, consideră Ministerul Economiei, care a realizat un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru derogarea de la legislaţia actuală. Prin gazoduct vor fi exportate gazele din Marea Neagră.

Construcţia conductei Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA), care va lega reţelele de gaze naturale din cele patru state şi va permite exportul gazelor de la Marea Neagră spre Austria, va începe, conform graficului actual, în a doua jumatate a anului 2017, anunţat recent transportatorul naţional de gaze Transgaz, citat de către News.ro.

În prezent, autorităţile derulând procesul de obţinere a autorizaţiilor şi avizelor necesare, proces care se dovedeşte atât de complicat, încât pune în pericol realizarea proiectului.

Iniţiatorii proiectului de OUG au constatat mai multe piedici importante în prealizarea la timp a proiectului.

„Condiţiile aplicabile în baza legislaţiei în vigoare pentru obţinerea autorizaţiilor şi permiselor necesare în vederea începerii lucrărilor de construcţie pentru proiecte ce traversează mai multe judeţe (…) pot determina întârzieri substanţiale în începerea lucrărilor de construire“, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Avize şi autorizaţii

Pentru realizarea gazoductului pe teritoriul României, Comisia Europeană a aprobat deja o finanţare de 179 de milioane de euro, care riscă să fie pierdută de Transgaz în cazul unor întârzieri majore.

„Acordul de finanţare vine însoţit de măsuri de implementare şi calendar, neexistând posibilitatea obţinerii în timp util a avizelor necesare obţinerii autorizaţiei de construire“, avertizează Ministerul Economiei.

De altfel, România se află deja în prezent într-o procedură de preinfringement lansată pentru posibila aplicare incorectă a unui regulament european deoarece în România nu există cadrul legal necesar pentru aplicarea reglementării europene.

Iniţiatorii actului normativ au descoperit trei mari probleme în legislaţia românească care împiedică realizarea unui proiect de anvergura BRUA.

Problema terenurilor

Prima problemă este legată de cadrul legal şi de drepturile asupra terenurilor pe care se va construi gazoductul, a doua vizează inadvertenţe în reglementările privind exercitarea gratuită a dreptului de folosinţă asupra terenurilor aflate în proprietate publică, iar a treia problemă este legată de obţinerea autorizaţiilor şi permiselor necesare în vederea începerii lucrărilor de construcţie.

„În considerarea aspectelor de mai sus rezultă că, având în vedere particularităţile preconizate a fi antrenate de implementarea acestor tipuri de proiecte, este necesară emiterea unui act normativ special, destinat exclusiv asigurării derulării optime a acestora“, se arată în nota de fundamentare.

Potrivit iniţiatorilor, ordonanţa de urgenţă propusă „constituie un cadru legal derogatoriu, a cărui finalitate este asigurarea implementării în condiţii de eficienţă timp/cost a proiectelor“.

Principalii beneficiari: Petrom şi Exxon

În prezent, proiectul BRUA se află în faza de elaborare a Proiectului Tehnic pentru conducta şi staţiile de comprimare. De asemenea, se află în derulare procesul de obţinere a avizelor şi acordurilor necesare obţinerii autorizaţiilor de construire.

După finalizarea acestei etape, urmează demararea procedurii de atribuire pentru achiziţia lucrărilor de execuţie aferente conductei şi staţiilor de comprimare, realizarea lucrărilor de execuţie şi punere în funcţiune, iar apoi începerea operării.

Construcţia conductei ar putea fi finalizată la sfârşitul anului 2019.

Proiectul BRUA a apărut după eşecul Nabucco şi presupune dezvoltarea unei capacităţi de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria şi Ungaria, prin construirea unei noi conducte.

BRUA va străbate teritoriul României pe o distanţă de 528 de kilometri, de la sud, din judeţul Giurgiu, spre vest traversând judeţele Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş şi Arad.

Valoarea estimată a proiectului se ridică la 560 milioane de euro.

Din cele aproximativ 680 de locuri de muncă generate pe durata de construire a BRUA, aproximativ 340 vor fi ocupate de forţa de muncă locală.

Rezervele din Marea Neagră, principala miză

Reamintim, Bulgaria nu are resurse proprii de gaze naturale, ca şi Ungaria şi Austria. Bulgaria se luptă de ani de zile pentru a obţine gaze naturale din Azerbaidjan printr-un gazoduct care străbate Turcia. De asemenea, Bulgaria doreşte să importe gaze naturale lichefiate de la un terminal din Grecia, dar pentru asta trebuie să realizeze un interconector.

De cealaltă parte, singura ţară de pe traseul acestui gazoduct care dispune de rezerve proprii de gaze naturale este România. Ţara noastră extrage anual circa 11 miliarde de metri cubi de gaze, în cote aproximativ egale de producţia fiind asigurată de către Romgaz şi Petrom.

În anul 2012, Petrom anunţa că a descoperit cu Exxon un zăcământ care ar conţine între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, anunţa recent că zăcământul ar avea 100 de miliarde de metri cubi. De asemenea, şi grupurile Lukoil şi Romgaz au descoperit un zăcământ de 30 de miliarde în Marea Neagră.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite