Legea antifumat dăunează grav comercianţilor din oraşe, avertizează producătorii din industria tutunului

„Restricţionarea vânzării produselor din tutun falimentează comercianţii şi alimentează piaţa neagră“, se arată într-un document care reflectă punctul de vedere al industriei tutunului faţă de proiectul de amendare a Legii 349/2002 (Legea antifumat). Proiectul legislativ va intra în această săptămână pe ordinea de zi a Comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor.

Companiile de tutun reamintesc că şi-au făcut public punctul de vedere, pe care l-au transmis în aprilie la Cameră, cu privire la propunerea de interzicere totală a fumatului în spaţiile publice închise şi de interzicere a comercializării produselor din tutun la o distanţă de mai puţin de 250 m de spitale şi unităţi de învăţământ.

Potrivit punctului de vedere menţionat, proiectul antitutun, care va fi discutat marţi de Comisia de sănătate,  poate duce la înjumătăţirea cifrei de afaceri pentru aproape 50% din punctele de vânzare care comercializează ţigarete, la nivel naţional, cu efecte în lanţ asupra locurilor de muncă.

35.000 de puncte de vânzare riscă închiderea

Conform scrisorii semnate de reprezentanţii companiilor de tutun, este estimat că „dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi afectate peste 46% la nivel naţional: 54% în mediul urban şi 27% în mediul rural. În Bucureşti, impactul estimat este de 65% din numărul punctelor de vânzare“.

Potrivit semnatarilor, „restricţia listării produselor din tutun va reduce cifra de afaceri a comercianţilor afectaţi cu 35% până la 50%“.

Reducerea volumelor şi a profitului determină în mod direct scăderea capacităţii comercianţilor de a plăti salarii sau de a menţine numărul de angajaţi.

Ca urmare, sunt anticipate efecte în lanţ pentru antrepozitari, angrosişti, transportatori, fiind estimate pierderea a cca 20.000 de locuri de muncă din totalul de cca 40.000 în această ramură economică, pe lanţul de aprovizionare şi distribuţie.

Vânzarea legală în oraşe va fi imposibilă

În esenţă, proiectul legislativ interzice vânzarea de produse din tutun la mai puţin de 250 de metri de unităţile de învăţământ sau medicale.

Dar în oraşe unităţile de învăţământ şi cele medicale sunt astfel răspândite, sunt atât de îndesate încât nu lasă „insule“ pe care s-ar putea vinde legal produse din tutun (lucru relevat şi de harta de mai jos).

În consecinţă, şi reprezentanţii comercianţilor mici şi mijlocii din România, au avertizat că noile propuneri legislative scot efectiv comerţul legal cu ţigarete din oraşele şi localităţile mici.

Cei peste 750 de membri ai Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) au subliniat într-un comunicat de presă că măsura este extremă şi a fost propusă fără consultarea celor care urmează să fie afectaţi, cu toate că impactul economic şi social este major, pe tot teritoriul României.

Astfel, potrivit datelor ANCMMR, numai în Bucureşti, există peste 600 de unităţi de învăţământ şi peste 100 de spitale şi unităţi sanitare pentru o suprafaţă urbană de 285 km pătraţi.

O situaţie similară este caracteristică pentru alte oraşe mari precum Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Târgu Mureş, Sibiu, Timişoara sau Iaşi şi, de asemenea, pentru satele şi oraşele mici. În acestea din urmă, dată fiind amplasarea spitalelor şi a unităţilor de învăţământ, vânzările de ţigarete ar ajunge să fie permise doar la marginea localităţilor, se arată în comunicatul Asociaţiei.

Printre consecinţele iniţiativei legislative, ANCMMR menţionează scăderea cifrei de afaceri în cuantum egal cu vânzările generate de ţigarete, precum si scăderea traficului de consumatori fumători, ceea ce conduce la reducerea vânzărilor şi pentru alte categorii de produse (coşul de cumpărături al unui consumator fumător este mai mare decât cel al unui consumator nefumător cu 32%).

Piaţa neagră va creşte accelerat

„Legiuitorii ar trebui să ţină cont de faptul că cei care comercializează ţigarete ilegale în pieţe, oboare, la metrou, vând oricui, fie minor, fie adult.  Iar cei care nu vor fi dispuşi să meargă până la marginea localităţii vor avea la dispoziţie oferta de pe piaţa neagră.
Este evident că obiectivul de sănătate publică, de a reduce incidenţa fumatului în rândul tinerilor, nu va fi astfel atins. În schimb, ca urmare a îngrădirii comerţului legal, va înflori cel ilegal, cu consecinţele de rigoare asupra bugetului de stat.
În acelaşi timp, o restricţie de comercializare a unui produs legal vine în contradicţie cu principiile stabilite în tratatele economice la care România este parte, în calitate de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, afectând libera concurenţă a agenţilor economici, creând discriminări, impunând bariere comerciale unora dintre comercianţi şi oferind, în mod artificial, avantaje altora”, mai spun reprezentanţii industriei.

Panică în restaurante, baruri şi cluburi

Potrivit unui comunicat de presă al Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), iniţiativa care se va discuta marţi în comisia de sănătate va afecta stabilitatea financiară a 85% dintre restaurantele şi cafenelele din ţară.

„Considerăm că proprietarii de afaceri private, cum ar fi restaurante, cafenele şi baruri ar trebui să aibă dreptul şi capacitatea de a decide pe cont propriu, consultând angajaţii şi ţinând cont de argumentele economice de care dispun, ce măsuri iau cu privire la fumat în spaţii special amenajate.
Adoptarea interzicerii totale a fumatului în restaurante, cafenele, baruri, pub-uri şi cluburi în România va avea un impact economic şi social negativ. Interdicţia va afecta puternic industria ospitalităţii şi va determina creşterea şomajului.
Credem cu tărie că reglementarea clară, cu o mai bună aplicare a legislaţiei şi nu interdicţia totală este modul de a găzdui clienţii fumători şi nefumători în industria ospitalităţii”, a declarat Tinu Sebeşanu, preşedintele HORA.

În 2014, HORA a desfăşurat o cercetare în rândul a peste 9.200 persoane juridice care activează în industria HORECA, în România.

Potrivit sondajului, 70% dintre respondenţi cred că fumatul ar trebui limitat la zonele speciale în HORECA, iar 60% au indicat că numărul de clienţi şi veniturile vor scădea, în cazul în care fumatul ar fi complet interzis.

Barurile şi alte entităţi pentru servirea băuturilor, cum ar fi cluburile, pub-urile, cafenelele pot fi cele mai afectate - 85% din aceste tipuri de facilităţi se aşteaptă la o scădere semnificativă a numărului de clienţi.

Ce s-a întâmplat în UE

Marea Britanie
Statele membre UE care au implementat interzicerea totală a fumatului în restaurante, au înregistrat o scădere dramatică a industriei ospitalităţii.
De exemplu, cercetarea efectuată de CR Consulting pentru Save Our Pubs And Clubs, campania desfăşurată în Marea Britanie, a relevat că mai mult de 700 de pub-uri au fost închise în Londra după introducerea interdicţiei, iar la nivel naţional au fost închise 4.800 pub-uri.

Bulgaria
Potrivit HORA, în noiembrie 2012, sectorul hotelier din Bulgaria a protestat împotriva interzicerii totale a fumatului, măsură introdusă în iulie 2012.
După şase luni de la introducerea interdicţiei, cifra de afaceri a înregistrat o scădere de 70% şi numeroase unităţi HoReCa au dat faliment.

Grecia
Confederaţia Generală a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Grecia (GGCSME), a declarat că interzicerea fumatului în Grecia a adus o scădere a veniturilor de cca. 30%, ca urmare a crizei economice şi reducerea veniturilor disponibile consumatorilor.
În special de la punerea în aplicare a interdicţiei fumatului, această reducere a veniturilor tinde să aibă dimensiuni explozive. GGCSME a solicitat Guvernului să acorde o perioadă de tranziţie, în caz contrar interzicerea totală fumatului va duce multe companii la falimentul şi pierderea unui număr important de locuri de muncă.

HORA susţine libertatea dreptului de a alege prin adoptarea modelelor din ţări precum Germania sau Austria, în care operatorilor şi consumatorilor li se dă dreptul de a opta între unităţi de fumători sau nefumători.

Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, marii producători de ţigarete au virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

Suma reprezintă 1,75% din PIB si 12,5% din totalul veniturilor bugetare. Sectorul tutunului generează circa 3.000 locuri de muncă directe şi aproximativ 45.000 de locuri de muncă indirecte.