Guvernul şi Hidroelectrica vor aloca bani pentru hidrocentrala Răstoliţa, pentru a fi gata în 2015. Borza: e mai ieftin să o terminăm, deşi e investiţie ineficientă

Hidroelectrica este în reorganizare judiciară, iar una dintre cauzele insolvenţei o constituie investiţiile scumpe

Guvernul şi Hidroelectrica vor aloca bani pentru barajul de la Răstoliţa, unde lucrările de amenajare au început încă din 1990, în aşa fel încât să fie terminat până în 2015 şi să poată începe producţia de energie electrică, a declarat, vineri, la Târgu Mureş, premierul Victor Ponta.

Hidroelectrica alocă în acest an 42 de milioane de lei, iar anul viitor 40 de milioane pentru finalizarea lucrărilor de amânajare a barajului, astfel încât acesta să poată începe producţia de energie electrică.

„Am stabilit faptul că Hidroelectrica alocă şi anul acesta 42 de milioane de lei, iar anul viitor 40 de milioane de lei, în aşa fel încât să se poată finaliza partea principală de investiţie şi să înceapă producţia de energie, după care din acea facilitate hidrografică să putem să dezvoltăm proiectele de alimentare cu apă a comunităţilor din aval. (...) Din moment ce s-a făcut 90 la sută, e păcat de Dumnezeu să nu o terminăm. Din '90 tot s-au băgat bani acolo, acum, încă 82 milioane de lei Hidroelectrica, plus ceea ce suportă Guvernul prin exproprierile care trebuie făcute pentru finalizarea investiţiei. Dar anul viitor, în 2015, trimestrul III sau IV trebuie să fie totul gata“, a spus Ponta.

Pentru finalizarea barajului de la Răstoliţa este nevoie, conform estimărilor Prefecturii Mureş, de 10 milioane de lei şi de exproprierea a 210 hectare de pădure, mare parte aflată în proprietatea unor instituţii ale statului.

Amenajarea barajului de la Răstoliţa a fost promovată de Hidroconstrucţia Cluj în 1988, alături de cea de la Runcu Firiza din Maramureş. Lucrarea a fost transferată pe rând de la Ministerul Industriilor la cel al Mediului şi apoi înapoi la Ministerul Industriilor, dar sumele alocate au fost de fiecare dată prea mici.

Borza: Am modificat proiectul, dacă am renunţa cheltuielile de mediu ar fi mai mari

Amenajarea de la Răstoliţa a fost dată drept exemplu de investiţie proastă în raportul administratorului judiciar cu privire la cauzele insolvenţei Hidroelectrica, alături de amenajările de la Paşcani, Făgăraş-Hoghiz sau Siriu-Surduc. Contactat de „Adevărul“, Remus Borza – partener în cadrul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica – a afirmat că proiectul iniţial a fost mult modificat, iar neterminarea investiţiei ar fi costat compania mult mai mult.

„Iniţial, în 1989, Răstoliţa trebuia să aibă o capacitate de 50 MW, iar în 1996 s-a scăzut la 35 MW. Era o investiţie complexă, trebuia să aducă apă în mai multe localităţi, pe langă funcţiunea energetică. Devizul general era de 1,4 miliarde de lei. Până în acest moment, Hidroelectrica a alocat 643 de milioane de lei, ar mai trebui 808 milioane de lei. Evident, la 10 milioane de euro pe MW instalat nu se justifică, în condiţiile  în care un MW instalat în solar este un milion de euro, iar media europeană în energia hidro este de 2 milioane de euro. Barajul este făcut în proporţie de 90%, aducţiunea - 99% iar echipamentele hidro – 75%. 

Dacă tot a băgat 150 de milioane de euro, am luat hotărârea să facem un lac de acumulare mai mic. Inclusiv suprafaţa ce trebuie expropriată va fi mai mică. Lacul va avea 43 de milioane de metri cubi, ar fi o lingură de apă pe lângă 2,5 miliarde de metri cubi de la Porţile de Fier I, cei 1,25 de miliarde de la Izvorul Muntelui, cei 450,6 milioane de metri cubi de la Vidraru sau cele 208 milioane de metri cubi de la Gura Apelor de pe Râul Mare“, a spus Borza.

El a mai adăugat că dacă s-ar renunţa la proiect, atunci cheltuielile de mediu ar fi mult mai mari decât cele 20 de milioane de euro necesare terminării construcţiei, deoarece compania ar trebui să aducă terenul la stadiul iniţial.

Mai puteţi citi:

[<a href="//storify.com/phradamon666/hidroelectrica-1" target="_blank">View the story "hidroelectrica" on Storify</a>]