Decizie CJUE: Cum pot companiile să prevină anularea dreptului de deducere a TVA în cazul tranzacţiilor cu contribuabili „inactivi”

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis, recent, să dea dreptate unei firme care dorea deducerea TVA în urma unei achiziţii de servicii de la o firmă inactivă. Costin Manta şi Călin Stan, din cadrul departamentului de asistenţă fiscală şi juridică a EY România, vorbesc despre decizia CJUE şi cum pot companiile să prevină sau să acţioneze în cazul în care se află în situaţii asemănătoare.

Autorităţile fiscale din România aduc la lumină, periodic, diverse măsuri antifraudă în domeniul TVA. Justificarea lor constă în apetitul aparent mare al contribuabililor români pentru frauda cu TVA. Astfel, contribuabilii au de înfruntat formularul 088 (eliminat formal, dar încă prezent în substanţă), declaraţia 394 în formatul extins (încă existentă), anularea dreptului de deducere a TVA în cazul tranzacţiilor cu contribuabili “inactivi” şi, în curând, plata defalcată a TVA.

Cu o parte dintre aceste măsuri va trebui să trăim în continuare. Dar, iată că, în cazul tranzacţiilor cu contribuabili inactivi începe să se facă lumină. Recent, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis în cauza C-101/16 Paper Consult că firma Paper Consult are drept de deducere a TVA în urma unei achiziţii de servicii de la o firmă inactivă. Această „victorie” deschide calea către rezolvarea unor situaţii similare, în acelaşi timp însă, evidenţiază un context complex în care contribuabilii trebuie să-şi redefinească modul de lucru şi de reacţie în faţa autorităţilor fiscale.

Despre ce este vorba?

Paper Consult a efectuat achiziţii de servicii de la Rom Packaging începând cu anul 2011, perioada în care acesta din urmă avea codul de TVA anulat. În această situaţie, beneficiarii achiziţiilor de bunuri şi servicii de la furnizori inactivi nu aveau drept de deducere a TVA. Această prevedere se menţine şi în prezent, cu diferenţa că beneficiarul poate deduce TVA ulterior, după ce furnizorul îşi reactivează codul de TVA.

CJUE e de acord că statele membre pot impune condiţii suplimentare pentru deducerea TVA, dacă le consideră necesare pentru a asigura colectarea corectă a TVA şi a preveni evaziunea fiscală. Dar cu măsură. Aceste condiţii nu pot depăşi ceea ce este necesar pentru a atinge aceste obiective. Şi cel mai important, aceste măsuri nu pot avea ca efect refuzul sistematic al deducerii TVA.

Totuşi, statele membre pot impune contribuabililor să adopte măsuri rezonabile pentru a se convinge că nu participă într-o fraudă. Ce înţelege CJUE prin măsuri rezonabile? Se pare că inclusiv obligaţia de a consulta registrul contribuabililor inactivi. În aparenţă, pare o verificare simplă. În cazuri concrete însă, aceasta înseamnă verificarea a sute de furnizori zilnic, ceea ce atrage costuri suplimentare în sarcina contribuabililor.

De ce a decis CJUE în favoarea Paper Consult?

Se pare că Rom Packaging, deşi a fost declarat inactiv şi i-a fost anulat codul de TVA, şi-a îndeplinit obligaţiile de plată către bugetul de stat. Astfel că nu era implicată în fraudă. În această situaţie se găsesc foarte mulţi contribuabili cu codul de TVA invalidat de autorităţile fiscale, din motive formale. Dar simpla prezenţă pe lista contribuabililor inactivi nu înseamnă că aceştia sunt implicaţi în fraudă. Aceasta este doar o presupunere a autorităţilor fiscale.

De asemenea, legislaţia în vigoare la momentul efectuării tranzacţiilor nu permitea deducerea TVA ulterior, la nivelul beneficiarului. Nici în cazul în care furnizorul îşi reactiva codul de TVA (ceea ce se întâmplă în multe cazuri). Astfel, deşi era evident că nu a existat nicio fraudă, beneficiarul nu putea deduce TVA deşi îndeplinea toate condiţiile de formă şi de fond.

Este legislaţia actuală perfectă?

Nu neapărat. Mecanismul de corecţie prezent e un pas înainte. Formă introdusă începând cu 1 ianuarie 2017 permite deducerea TVA doar în cazul în care furnizorul îşi reactivează codul de TVA după această dată. În opinia autorităţilor fiscale, situaţiile similare anterioare anului 2017 rămân închise în defavoarea contribuabililor. Totuşi, pe baza deciziei CJUE în cazul Paper Consult, contribuabilii aflaţi în situaţii similare pot cere reanalizarea cazurilor, cu şanse mari de reuşită.

Chiar şi în formă actuală, legislaţia este perfectibilă. Beneficiarul poate deduce TVA pentru achiziţiile efectuate în perioada de inactivitate a furnizorului doar dacă acesta obţine reactivarea codului. Dar ce se întâmplă dacă acesta nu poate sau nu doreşte reactivarea codului? Beneficiarul suportă costul TVA în continuare, chiar şi în lipsa unei fraude. Anticipăm că şi în acest caz argumentele autorităţilor fiscale din România pot fi combătute în faţa CJUE.

Mai mult, conform deciziei CJUE în cazul C-438/09 Bogusław Juliusz Dankowski, beneficiarii pot deduce TVA chiar şi în cazul în care furnizorul a facturat TVA fără a fi înregistrat în scopuri de TVA. O concluzie aparent în contradicţie cu legislaţia naţională de TVA.

Decizia în cazul Paper Consult rezolvă toate problemele?

Nu. Această hotărâre analizează doar consecinţele la nivelul beneficiarului. Consecinţele la nivelul furnizorului vor fi analizate în cazul C-69/17 Gamesa Wind România.

Ce e de făcut în continuare?

În primul rând, este recomandabil să prevenim astfel de situaţii. Contribuabilii trebuie să consulte registrul contribuabililor inactivi şi să evite tranzacţiile cu partenerii inactivi. De asemenea, trebuie să evite situaţiile care pot duce la anularea propriului cod de TVA. Totuşi, în cazul în care contribuabilii se află deja în această situaţie, jurisprudenţa menţionată mai sus creşte şansele unei decizii favorabile acestora.

În al doilea rând, jurisprudenţa CJUE ne arată că legislaţia naţională şi practica autorităţilor fiscale sunt cel puţin perfectibile. În acest context, este recomandabilă urmărirea tuturor căilor de atac prevăzute de lege împotriva soluţiilor nesatisfăcătoare date de autorităţile fiscale problemelor contribuabililor. Câtă vreme, cel puţin în materie de TVA, există o legislaţie comunitară ce poate fi interpretată de către CJUE în cadrul unui litigiu în faţa instanţelor naţionale, contribuabilul român poate şi trebuie să îţi exercite drepturile până la capăt.