Complexul Energetic Oltenia, noul „băiat deştept” al energiei

Legea energiei electrice a fost modificată în Parlament şi trimisă spre promulgare, o serie de modificări avantajând Complexul Energetic Oltenia, în vreme ce furnizorii acuză că modificările vor duce la creşterea costurilor pentru consumatori.

Principala modificare ce ar avantaja Complexul Energetic Oltenia este prevederea că producătorii pot încheia contracte între ei pentru a putea face export sau mixuri de energie pe care să le vândă pe piaţă internă. De exemplu, ar putea să cumpere energie de la Hidroelectrica, iar apoi să o combine cu cea produsă pe cărbune în propriile unităţi şi să ofere astfel un pachet competitiv.

Prevederea se bate cap în cap cu o altă, care spune că producătorii sunt obligaţi să scoată la licitaţie pe bursă toată energia disponibilă.

Astfel, la articolul 29 din legea energiei electrice 123/2012 se mai adaug[ un alineat, cu urm[torul cuprins: „Producătorii de energie electrică au dreptul să perfecteze contracte cu alţi producători, realizând un mixt energetic, pentru a oferta pe piaţa internă sau la export energia electrică, în conformitate cu art. 28 şi celelalte prevederi legale în vigoare“.

Numai că Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) spune că articolul se contrazice cu obligaţia producătorilor de a oferta „public şi nediscriminatoriu pe piaţa concurenţială întreaga energie electrică disponibilă“, trecută la articolul 28.

Tarife egale de transport

O altă modificare avantajează direct Complexul Energetic Oltenia, dar şi Hidroelectrica. Mai precis, în legea energiei s-a introdus o prevedere expresă prin care se stipulează că tariful de injecţie a electricităţii în sistemul energetic naţional va fi acelaşi pentru toate regiunile ţării. Acum tarifele sunt foarte mari în regiunea Olteniei, unde sunt concentrate termocentralele pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia, dar şi hidrocentralele de la Porţile de Fier 1 şi 2.

Anterior, Consiliul Concurenţei a recomandat eliminarea tarifelor diferenţiate pe regiuni. Ideea originală a fost de stimulare a investiţiilor în Moldova şi Transilvania, unde nu există mari facilităţi de producere a energiei, însă Consiliul Concurenţei a descoperit că tariful mai mic nu a dus la realizarea de investiţii în energie în acele zone. Oficialii Complexului Energetic Oltenia s-au plâns de multe ori în ultimii ani din cauza faptului că sunt forţaţi să plătească mai mult. Compania a înregistrat în ultimii doi ani pierderi totale de 1,6 miliarde de lei. Anterior, Transelectrica – transportatorul naţional de energie – a criticat planurile de comasare a tarifelor de injecţie deoarece i-ar afecta situaţia financiară şi, mai departe, investiţiile.

Rezervă de combustibil

Concomitent, o altă prevedere solicită producătorilor să menţină o rezervă de combustibil la un nivel suficient care să garanteze îndeplinirea obligaţiilor de producţie şi de furnizare a energiei electrice. Mai exact, producătorii pe bază de cărbune trebuie să aibă stocuri de cărbune, cei hidro trebuie să menţină o rezervă de apă, iar cei pe gaze să deţine cantităţi de gaze. Pe de altă parte, producătorii eolieni şi cei fotovoltaici nu pot avea „rezervă de vânt“ sau „rezervă de soare“, astfel că ar putea fi forţaţi să angajeze contracte de backup cu alţi producători de energie.

Problema energiei de rezervă a apărut încă din 2008, de când a început promovarea energiilor regenerabile. Imediat după boom-ul din acest sector, Transelectrica – transportatorul naţional – a constatat că România nu poate echilibra decât maximum 3.000 MW instalaţi în centrale regenerabile.

De asemenea, producătorii clasici au criticat lipsa energiei de rezervă deoarece producătorii verzi sunt preluaţi cu prioritate în sistemul energetic, conform legislaţiei europene, însă acest lucru înseamnă că producătorii clasici sunt închişi de la reţea primii atunci când consumul este slab. Mai departe, acest lucru înseamnă costuri mari pentru producătorii de cărbune atunci când trebuie să închidă şi să pornească des grupurile termo mari, acestea funcţionând mult mai eficient în bandă (continuu – n.r.).

În schimb, furnizorii atrag atenţia că „o astfel de propunere este de natură să genereze creşterea preţurilor la consumatorul final, aceeaşi activitate urmând a fi plătită de două ori“.

Publicarea contractelor de export

O altă modificare a legii constă în obligarea furnizorilor şi traderilor de a publica toate contraxtele de export pe care le au. „Preţurile şi cantităţile stabilite în urma tranzacţiilor efectuate pe toate pieţele centralizate de energie electrică, inclusiv contractele de pe piaţa reglementată sau de export, se fac publice conform reglementărilor ANRE“, se precizează într-un alineat nou, adaugat la articolul 43. 

AFEER acuză că traderii folosesc un model de contract european care conţine„ clauze de confidenţialitate, precum şi sancţiuni care merg până la rezilierea contractului în caz de nerespectare a prevederilor contractuale“. În plus, furnizorii spun că deja transmit la Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) informaţiile privind contractele.

Pe de altă parte, ANRE a câştigat deja o serie de procese cu traderii deoarece aceştia încheiau contracte care se bazau pe anumite formule, astfel de preţul şi cantităţile din contracte nu erau certe şi ferme. Aceasta a fost o altă plângere a reprezentanţilor Complexului Energetic Oltenia în ultimii ani, deoarece în lipsa unor cantităţi şi preţuri ferme atunci producătorii nu pot estima cererea şi deci nu pot şti nici cât să realizeze în centralele proprii.

Mai mult, CE Oltenia acuza anul trecut că energia verde, subvenţionată de toţi românii prin facturi, este doar plimbată prin hârtii şi apoi revine în ţară ca importuri din Ungaria.

„Mix de producţie“

O altă modificare este obligarea operatorului de transport şi sistem, adică Transelectrica, să asigurare continuitatea în alimentare „ a unui mixt de producere şi a serviciilor tehnologice de sistem, astfel încât să poată fi suplinită ieşirea din funcţie a oricărei capacităţi energetice, fără a se deconecta consumatori de la reţea“. Prevederea este importantă, mai ales prin prisma avariei de luna trecută care a lăsat nordul judeţelor Vâlcea şi Argeş fără energie.

Numai că, potrivit directivelor europene, operatorii de transport nu mai au voie să se implice în sectorul de producţie, trebuind separaţi atât operaţional, cât şi contabil.

Energia verde să fie ieftină

În fine, o prevedere nouă arată că „promovarea utilizării surselor regenerabile de energie în cel mai eficient mod, astfel încât să se obţină cel mai mic preţ la consumatorul final“. Şi această prevedere vine după ce marii consumatori industriali, precum combinatele Alro şi ArcelorMittal, s-au plâns continuu de creşterea costurilor cu susţinerea energiei verzi. 

În schimb, asociaţia furnizorilor susţine că formularea este vagă şi „creează premisele unor posibile abuzuri ori interpretări eronate“, potrivit lui Ion Lungu, preşedintele AFEER.

Presiuni din Gorj

Laurenţiu Ciurel, fostul manager general al Complexului Energetic Oltenia, a afirmat că că „modificările sunt foarte bune pentru Complex“ şi că producătorii regenerabili nu vor mai putea fi preluaţi cu prioritate şi vor fi nevoiţi să îşi facă şi ei contracte de echilibrare cu producătorii clasici.

Ciurel a mai acuzat că au existat presiuni foarte mari de la Ministerul Energiei pentru ca modificările să nu treacă.

El a mai spus la un post local de radio că modificările la legea energiei s-au realizat cu sprijinul parlamentarilor Victor Ponta (PSD), Mihnea Costoiu (PSD) şi Dian Popescu (ALDE). De asemenea, şi Iulian Iancu – preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, ar fi făcut presiuni pentru trecerea modificărilor prin Parlament.

Reamintim, Ministerul Energiei anunţa recent că pregăteşte propriile modificări la legea energiei, între modificări fiind definirea consumatorului vulnerabil, drepturile şi obligaţiile concesionarilor de reţele şi măsurile ce pot fi luate în caz de urgenţă.