Ce consecinţe va avea Brexit pentru firmele româneşti

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE) va avea mai multe consecinţe pe plan fiscal, pentru companiile din România care au relaţii de afaceri cu firme britanice. În acest sens, specialiştii EY România au identificat şase implicaţii majore pe partea vamală, ulterioare lunii martie 2019, când va intra efectiv în vigoare Brexit.

Potrivit explicaţiilor date de Costin Manta, senior manager impozite indirecte la EY România, o primă consecinţă a ieşirii Marii Britanii din UE ar fi că achiziţiile şi livrările intracomunitare de bunuri vor deveni operaţiuni de import şi export. În esenţă, asta înseamnă că bunurile vor trebui vămuite, ceea ce ar putea aduce probleme mari autorităţilor britanice. Şi nu numai.

1. Achiziţiile şi livrările intracomunitare

„Prima implicaţie şi cea mai simplă e că tot ce avem acum ca achiziţie intracomunitară, respectiv livrare intracomunitară dinspre şi înspre Marea Britanie vor deveni operaţiuni de import şi export. Practic, vor trebui să facă vămuirea acelor bunuri.

A existat un studiu făcut la nivelul Marii Britanii, ca să vadă dacă sunt pregătiţi să facă faţă vamal noilor operaţiuni de import şi export, ţinând cont de volumul comerţului cu celelalte state ale Uniunii Europene. Probabil o să fiţi surprinşi - nu sunt pregătiţi.

Tot lanţul logistic, dacă aveţi comerţ cu Marea Britanie, va fi foarte mult întârziat, pentru că efectiv nu există suficiente vămi şi personal vamal ca să facă faţă importurilor şi exporturilor din celelalte 27 de state membre. Deci, practic, ceea ce se livra în trei zile s-ar putea să dureze două luni. Există soluţii şi pentru asta, dar, din păcate, şi acestea sunt puse sub semnul întrebării, tocmai din cauza faptului că nu există acest acord de Brexit”, a declarat Costin Manta, citat de avocatnet.ro.

2. Taxele vamale

O altă problemă spinoasă va fi cea a taxelor vamale, care vor apărea în cazul Brexit-ului. Specialistul de la EY România spune că, aproape garantat, în primă fază vor fi taxe vamale mari, până încep să apară uniuni vamale şi acorduri de schimb liber:

„Taxele vamale variază. În primul rând, dacă rămâne Marea Britanie în Uniunea Europeană, taxele vamale vor fi zero, pentru că nu vor exista. Dacă, totuşi, se decid să iasă, atunci taxele vamale sunt cu semnul întrebării. Pentru că taxele vamale depind de uniuni vamale, de acordurile de comerţ liber.

Din păcate, acestea nu există în momentul de faţă cu Marea Britanie. Deci, în mod normal, în cel mai rău caz, taxele vamale vor fi cele generale, pentru state cu care nu există nicio uniune vamală şi niciun acord de schimb liber. Adică cele mai mari taxe vamale.

Evident, ele pot să scadă, în măsura în care se va realiza o uniune vamală sau un acord de schimb liber. Deocamdată, nu le avem. Deci, dacă ar fi să bugetez ceva, aş bugeta pe cele mai mari taxe vamale.”

3. Operatorul economic autorizat

Costin Manta a explicat că operatorii economici autorizaţi ar putea fi o soluţie pentru aglomeraţia din vămi provocată de Brexit. Totuşi, ar fi, în acest caz, şi un dezavantaj.

„Legat de operatorul economic autorizat. Aici ne ajută un pic, în sensul că ne poate salva de ce am zis la punctul unu, şi anume aglomeraţia din vămi.

Dacă obţinem acest statut, în mod normal acesta îi poate ajuta [pe britanici] să-şi facă o vămuire la domiciliu. Adică să nu aştepte cu marfa în vamă până când un agent al Vămii va binevoi să se uite la marfa lor, ci pur şi simplu merg cu respectivele bunuri până la ei în curte şi după aceea le pot folosi instant.

Din păcate, pentru a obţine acest statut, e nevoie de o perioadă, pentru că, practic, se face un audit al Vămii pe sistemele şi procesele companiei, ca să se vadă dacă [firma] poate beneficia de acest statut”, a spus senior managerul de impozite indirecte de la EY România.

4. Regulile de origine

Lista implicaţiilor vamale ale ieşirii Marii Britanii din UE mai cuprinde şi regulile de origine. Această chestiune ar putea aduce, de asemenea, taxe vamale mari, în condiţiile în care nu ştim dacă vom avea un acord de Brexit.

„Să zicem că importăm bunuri din Marea Britanie. Întrebarea e: ce origine au? Din moment ce vin din Marea Britanie, am putea să presupunem că au originea în Marea Britanie. Dacă ar exista un acord de schimb liber sau o uniune vamală, practic, având această origine, am putea beneficia de taxe vamale favorabile.

Dar ce ne facem dacă sunt nişte bunuri făcute parţial în China, care merg în Marea Britanie şi după aceea spre celelalte ţări din Uniunea Europeană? Atunci, se pune problema: originea e China sau Marea Britanie? Răspunsul ar fi că nu ştim, pentru că aceste reguli de origine se stabilesc pe anumite criterii. Deocamdată, aceste criterii, pentru Marea Britanie, nu se cunosc. Şi, aşa cum probabil ştiţi, taxele vamale pentru produsele din China sunt, de obicei, mai mari.

Deci, deşi putem avea o prelucrare masivă a bunurilor în Marea Britanie, practic nu putem şti sigur că orginea este Marea Britanie şi nu putem beneficia de taxe vamale mai reduse, pentru că nu ştim care sunt criteriile. De ce? Pentru că n-avem niciun acord de Brexit, nu avem acorduri de schimb liber, nu avem uniuni vamale. Practic, nu avem nimic”, a lămurit Costin Manta.

5. Încadrările tarifare

Brexit-ul ar putea aduce costuri suplimentare pentru companii inclusiv atunci când este vorba de greşeli la încadrările tarifare. Dacă în prezent riscurile de costuri suplimentare sunt minime, dacă se fac greşeli, după Brexit vor creşte semnificativ.

„Dacă ne gândim un pic, încadrări tarifare facem şi acum pentru comerţul cu Marea Britanie. Pentru că, în Intrastat, bunurile se declară în funcţie de tariful vamal, pe încadrarea tarifară din tariful vamal. Întrebarea ar fi ce se întâmplă în prezent dacă greşesc o încadrare tarifară din punct de vedere Intrastat? Poate nu v-aţi gândit foarte tare, vi s-a părut că un bun se încadrează pe un anumit cod. Din punct de vedere Intrastat, nimic sau cel mult o rectificativă. În general, nici măcar nu dau amenzi.

Dar ce se întâmplă dacă, în scopul procedurilor vamale, greşesc încadrările tarifare? S-ar putea să datorez taxe vamale şi TVA suplimentar. Ce înseamnă asta? Înseamnă că, dacă aveţi comerţ cu Marea Britanie, după Brexit sau chiar un pic înainte, ar fi bine să revizuiţi aceste coduri tarifare, ca să vedeţi dacă chiar sunt corecte, pentru că unele sunt deosebit de apropiate, dar au taxe vamale diferite. (...) Pentru că, altfel, dacă ni le reîncadrează Vama, o să beneficiem de acele faimoase dobânzi şi penalităţi de întârziere”, a mai declarat specialistul EY.

6. Codul EORI (adică cel de TVA)

Costin Manta a făcut referire, în fine, şi la codul de TVA folosit în Marea Britanie şi cum va complica Brexit-ul folosirea codurilor de acest fel:

„În prezent, toate companiile din Marea Britanie au un cod EORI. Practic, e cel de TVA, doar că se numeşte cod EORI. După părăsirea teritoriului Uniunii Europene, practic, toate aceste coduri EORI vor valora zero. Practic, societăţile din Marea Britanie, dacă vor dori să facă operaţiuni de import sau de export în oricare dintre celelalte 27 de state membre, vor trebui să obţină un alt cod EORI într-una dintre ţările respective. Practic, ce au ei în Marea Britanie nu va mai fi valabil. Procedura nu este deosebit de greoaie, dar trebuie avută în vedere.

Un alt amănunt important legat de importurile şi exporturile societăţilor din Marea Britanie după Brexit ar fi întrebarea dacă ele se califică drept importatori sau exportatori, din perspectiva legislaţiei vamale. Pentru că, ca să poată fi consideraţi exportatori în oricare stat din Uniunea Europeană, ar trebui să fie stabiliţi în Uniunea Europeană. Altfel, altă companie de pe lanţ ar trebui să fie declarată exportator. Asta trebuie avut în vedere şi din perspectiva scutirii de TVA la exporturi.”

Ieşirea Marii Britanii din UE ar urma să aibă loc la finele lunii martie 2019, după ce britanicii şi-au exprimat în iunie 2016 dorinţa ca statul să părăsească UE. Totuşi, acordul pregătit de Theresa May, prim-ministrul Marii Britanii, împreună cu oficialii UE a fost respins recent de Parlamentul britanic. Momentan, se caută soluţii rapide pentru stabilirea unui alt acord de Brexit între UE şi Marea Britanie.