UPDATE Carmen Neagu, Transelectrica: Am bugetat investiţii de un miliard de euro. Orice proiect energetic mai vechi de zece ani este inutil
0Transelectrica a bugetat investiţii de peste un miliard de euro în reţelele de transport al electricităţii, pentru a putea prelua şi transmite în întreaga regiune energia electrică livrată de capacităţile de producţie existente şi de cele viitoare, dar acestea depind direct de proiectele din întreg sectorul energetic.
UPDATE "Transelectrica sprijină investiţiile în sectorul energetic românesc (...) Planurile sale de dezvoltare, de peste un miliard de euro, sunt direct dependente de investiţiile în întreg sectorul energetic românesc, Transelectrica fiind pregătită să joace un rol activ în regiune", a declarat Carmen Georrgeta Neagu, membru în Consiliul de Supraveghere al companiei, într-un comunicat.
Ea a adăugat că România are capacităţi disponibile care totalizează 21.000 MW. Consumul zilnic de electricitate la nivel naţional este asigurat de capacităţi de 8.000-9.000 MW.
"Trebuie evaluată valoarea reală disponibilă a capacităţilor de producţie a energiei, astfel încât semnalul dat investitorilor să fie unul corect. În acest moment, pe baza datelor ar părea că nu sunt necesare capacităţi noi, ceea ce nu este adevarat", a spus Neagu.
Neagu a adăugat că, pentru sistemul energetic naţional, energia hidro este foarte importantă, iar Transelectrica, operatorul sistemului energetic naţional, „este gata oricând să sprijine energia hidro“.
„Hidroelectrica ne dă un mare avantaj pentru că ne oferă o soluţie extraordinară pentru reglaj“, a spus ea.
Proiecte vechi şi inutile
Reprezentantul Transelectrica a apreciat, în cadrul unui seminar energetic, că orice proiect energetic mai vechi de zece ani, precum este cel al hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, din judeţul Cluj, este inutil.
„Se tot vorbeşte de Tarniţa. Dacă decizia pentru un proiect depăşeşte 10 ani, investiţia devine inutilă“, a afirmat ea.
Proiectul hidrocentralei Tarniţa a fost iniţiat în timpul regimului comunist, dar încă nu a fost început. Guvernul consideră acest proiect esenţial pentru sistemul energetic naţional. Proiectul costă 1,2 miliarde de euro, bani pe care nicio companie energetică din România nu dispune.
Anterior, Remus Borza, fost preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica şi administrator judiciar al companiei pe perioada insolvenţei, a comparat investiţia în centrala de acumulare cu pompaj de la Tarniţa cu „OZN-uri“.
Cooperare cu chinezii
Cu toate acestea, Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, are în plan realizarea investiţiei prin atragerea în proiect a unui partener chinez, respectiv Sinohydro. Mai exact, companiile de stat din domeniul producţiei de energie vor realiza împreună o companie de proiect, numită Hidro Tarniţa, iar aceasta va colabora cu chinezii. Alături de Hidroelectrica, vor face parte din societatea de proiect şi Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Romgaz, Complexul Energetic Hunedoara şi Electrica.
Potrivit convocatorului AGA de la Nuclearelectrica, fiecare dintre aceste dompanii va cotiza cu câte două milioane de euro, iniţial. „Şi Tarniţa şi Cablul submarin sunt proiecte prioritare şi strategice. Ca producător cu intenţia clară şi asumată de a-şi mări producţia, Nuclearelectrica este direct interesată în dezvoltarea acelor proiecte care vin să îi susţină propriile investiţii“, a afirmat Daniela Lulache, managerul Nuclearelectrica, într-un răspuns trimis „Adevărul“.
Centrala de la Tarniţa este necesară în contextul în care se vor realiza reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Acest proiect are, la rândul său, o vechime de 30 de ani, iar construcţia acestora va costa 6,4 miliarde de euro. Nuclearelectrica negociază pentru acest proiect cu China general Nuclear Power Corp.
Strategie transguvernamentală şi transpartinică
Carmen Neagu a mai afirmat că România are nevoie de o strategie energetică transguvernamentală şi transpartinică. Singura strategie energetică aprobată în ultimii 25 de ani de Guvern, respectiv în 2008, este depăşită.
„Trebuie să ne hotărâm pentru ce vrea România să devină un hub: pentru investiţii speculative sau pentru investiţii reale în economie?“, a spus Neagu.
Prezent la seminat, deputatul Rodin Traicu, membru în Comisia de Industrii din Camera deputaţilor şi fost secretar de stat în Ministerul Economiei, a spus că următoarele investiţii în energie pe care România trebuie să le facă „vor fi cu ochii la o piaţă de 450 milioane de consumatori“, adică piaţa unică europeană.
Mai puteţi citi:
Investiţiile pe care partea chineză doreşte să le realizeze în sistemul energetic naţional totalizează 5 miliarde de dolari, iar primele contracte ar putea fi semnate anul viitor, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, la Summitul China - Europa Centrală şi de Est.
Centrala de la Tarniţa, o „himeră“ pe cale de a se realiza
Proiectul centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa este vechi încă de pe vremea când Nicolae Ceauşescu plănuia construcţia de reactoare nucleare la Cernavodă.
În loc să modernizeze centralalele vitale pentru asigurarea serviciilor de sistem, Hidroelectrica vrea să finanţeze proiecte care nu au valoare energetică mare, a declarat Remus Borza, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, la Forumul „România 2020: Politici sustenabile pentru energii curate hidro&nuclear“, eveniment organizat de Adevărul Group.
Nuclearelectrica vrea să participe la proiectul hidrocentralei Tarniţa, din judeţul Cluj, în calitate de acţionar minoritar, a declarat Daniela Lulache, managerul privat al companiei.
Realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect de 6,5 miliarde de euro care se va afla în centrul negocierilor de săptămâna viitoare cu delegaţia Chinei, ar reprezenta un punct de cotitură în privinţa investiţiilor străine în sectorul energetic românesc.
Se încarcă comentariile...
