FOTO Inaugurare cu vedete şi trandafiri roşii la Operetă. Soprana Angela Gheorghiu, printre invitaţi

Soprana Angela Gheorghiu s-a aflat printre personalităţile care au onorat cu prezenţa inaugurarea Operetei

Noua sală de spectacole a Teatrului de Operetă şi Musical „Ion Dacian”, prima clădire destinată artelor spectacolului construită în România după anul 1989, a fost inaugurată sâmbătă seara cu spectacolul „Fantoma de la Operă”, la eveniment participând personalităţi ale lumii culturale şi politice.

Soprana Angela Gheorghiu, Elena Dacian, fiica celebrului cântăreţ de operetă Ion Dacian, coregraful Johan Kobborg, Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii, Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, Daniel Barbu, fost ministru al Culturii, coregraful Răzvan Mazilu sunt doar câţiva dintre cei care au fost prezenţi în sală.

Fără panglici tăiate, doar cu un pahar de şampanie şi un trandafir roşu pentru fiecare participant la eveniment, sala cea nouă, aflată pe bulevardul Octavian Goga nr. 1, în imediata apropiere a Bibliotecii Naţionale a României, îşi propune să recupereze cei câţiva ani buni în care genul musical n-a avut un spaţiu al lui în Bucureşti. 

Dan Negru a cumpărat bilete chiar la prima reprezentaţie

Povestea a început în 1986 când regimul Ceauşescu a demolat sediul istoric al Teatrului de Operetă situat pe Splaiul Unirii, teatrul funcţionând de atunci şi până în anul 2005 în clădirea Teatrului Naţional din Bucureşti. După ani de pribegie, Teatrul „Ion Dacian” are acum un sediu propriu.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea

„Nu inaugurăm o clădire, ci inaugurăm un anume fenomen teatral, aşa cum îl credem noi, cei care conducem temporar, destinele, acestui edificiu”, a declarat Răzvan Ioan Dincă, directorul general al Operei Naţionale Bucureşti (ONB). 

„Acest teatru s-a născut ca un gest de recuperare istorică”, a mai precizat Dincă.

Urcând pe scenă înainte de începutul spectacolului „Fantoma de la Operă”, directorul a ţinut să spună că acest teatru s-a clădit într-o epocă dificilă când „a construi un teatru înseamnă un simbol, o reafirmare a unei identităţi, un ideal atins” şi le-a mulţumit celor care au făcut posibil acest fapt.

Discursul lui a fost urmat de cel al noului ministru al Culturii, Ionuţ Vulpescu (foto jos), mai degrabă nepotrivit în context, în care au revenit cuvinte precum „model de temeinicie”, „seriozitate” sau „şansă fructificată”, discurs fără de care „Fantoma de la Operă” n-ar fi avut deloc de suferit.