Dezbatere „Historia“ la Adevărul Live: secretele Unirii din 1859

Unirea Principatelor Române a reprezentat un moment culminant al unei mişcări naţionale de o amploare deosebită. Acest eveniment de o importanţă decisivă în istoria României cuprinde fapte eroice şi gesturi măreţe.

Urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul Live

Nu lipsesc însă, dedesubturi neplăcute, adevăruri ascunse, acte mai puţin glorioase, jocuri duble, interese personale, conspiraţi, sabotaje. Care sunt secretele Unirii din 24 ianuarie 1859? 

La această întrebare, dar şi la multe altele, vor răspunde istoricii Dan Falcan şi Manuel Stănescu, alături de Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ion M. Ioniţă şi transmisă în direct de site-ul adevarul.ro.

Principalele declaraţii

Dan Falcan: La Hotelul Concordia, pe 23 ianuarie, a sosit în Bucureşti delegaţia moldoveană, care urma să notifice sultanului alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor în Moldova pe 5 ianuarie 1859. În urma întâlnirii cu tabăra unionistă (Golescu, Rosetti, Brătianu) s-a ajuns la ideea de a-l alege şi în Ţara Românească pe Cuza. Convenţia de la Paris nu interzicea. Aici s-a văzut sclipirea de geniu. 

Lucrările acestei adunări elective nu au fost contestate, fiindcă se uită un lucru: tabăra conservatoare, dacă ar fi dorit să invalideze alegerea lui Cuza, s-ar fi putut plânge că au fost supuşi la presiuni şi să facă recurs la Marile Puteri. Dar nu au făcut-o, fiind o dovadă de patriotism. 

Manuel Stănescu: Noi suntem, în continuare, tributari istoriografiei de anii '70-'80. Războiul Crimeei a fost cel care a pus pe tapet în discuţiile dintre marile puteri europene problema acestor principate dunărene. Rusia declară război Imperiului Otoman. Există o mare coaliţie europeană îndreptată împotriva Rusiei. Moartea Ţarului Nicolae I, în 1855 a fost decisivă. Vine Alexandru al II-lea, Rusia este într-o situaţie militară destul de grea. Are loc Congresul de Pace în 1856, iar atunci e prima oară când la nivel european se pune problema acestor mici principate, dar scopul principal era blocarea Rusiei. Expansiunea ei era privită cu îngrijorare şi la Paris.

Dar nu era un consens. Avem o Mare Britanie care preferă să sprijine Imperiul Otoman, nu unirea, că are interese acolo, să ajungă la Constantinopol. Alegerile din Moldova sunt trucate. 

Oamenii politici din România au fost extrem de inteligenţi să preia ceea ce le-a fost impus de puterile garante şi să creeze aceaste principate unite, gândite ca entităţi separate de la început. Au avut capacitatea de a se mişca între aceste interese divergente. Au renunţat la interesele proprii ca să se gândească la interesul naţiunii care urma să se formeze. 

Ion M. Ioniţă: Dacă Ecaterina Conachi nu punea mâna pe corespondenţa soţului ei Nicolae Vogoride (fanariot care primeşte conducerea Moldovei) şi nu o dădea pe mâna unioniştilor, ca ei prin legăturile lor să le publice în străinătate, lucrurile se opreau. 

Ciprian Plăiaşu: Unul dintre marii oponenţi ai unirii era Imperiul Austriac, pentru că avea un interes foarte clar, care se ciocnea de interesul rusesc. Principatele reprezentau un teritoriu de expansiune pentru el, la fel de mult ca şi pentru Imperiul Ţarist. Ori, în momentul în care tu ai da de acolo la o parte Imperiul Ţarist se vedea o oportunitate în a cuceri aceste teritorii. Dar aveau Franţa şi Anglia care susţineau omul bolnav al Europei, un Imperiu Otoman foarte slab, care putea fi controlat mult mai bine decât cel Austriac. 

Ion M. Ioniţă: Imperiul Austriac e interesat să meargă spre Balcani, fiind o competiţie între ruşi şi austrieci pentru ocuparea teritoriilor din Europa ale Imperiului Otoman. Austriecii vin prin Balcani, prin Transilvania, unde au loc atâtea războaie, ruşii vin prin nordul Mării Negre.