Semne care prevestesc reunirea celor două state româneşti

Manifestaţiile unioniste devin mai frecvente şi mai importante

Unirea României cu Republica Moldova este mai aproape decât oricând. Nu doar discursul din spaţiul public ţine să amintească de acest lucru, ci şi anumite evenimente ce se desfăşoară în cele două state româneşti, dar şi pe plan european.

Situaţia de la Bucureşti

Din punct de vedere politic, România şi-a deschis deja graniţele către Republica Moldova şi a lansat invitaţia către moldoveni de a trece pragul ţării lor. România este principalul susţinător al integrării europene al celui de al doilea stat românesc, dar un susţinător pe interese. Unirea celor două state româneşti a devenit proiect de ţară, odată cu enunţarea acestui deziderat chiar de preşedintele ţării.

Concomitent la Bucureşti s-a format în parlament un grup informal de acţiune, Prietenii Unirii, şi care reuneşte un sfert din parlamentari, din toate partidele politice.

Guvernul României a trecut la fapte concrete ce pregătesc instituţional, logistic, structural şi infra-structural Reunirea. Practic alocările pe Republica Moldova urmăresc, dincolo de proiectele strategice de interconectare, chiar procesul investiţional din România. Se reabilitează şcoli, se cumpără microbuze, se dotează poliţia, se asistă armata, se conectează sistemul juridic şi legislativ... DNA trece Prutul şi pregăteşte CNA.

Apoi România devine din ce în ce mai atractivă.  Asta nu doar prin stabilitatea politică, economică ci şi prin garanţia securităţii pe care nu doar o primeşte ci mai ales o oferă. Mai mult, reforma în justiţie face ca acţiunile din  România să fie pe buzele conaţionalilor de dincolo de Prut. 

Situaţia de la Chişinău

Clasa politică a reuşit cu succes să fie cel mai bun promotor al reunirii, deşi se opune acestui proiect. Spaţiul european, statul de drept şi justiţia din România sperie pe cei care şi-au aservit Republica Moldova ca pe o feudă.

Cu toate acestea, au reuşit cu succes să ducă la un grad ridicat de neîncredere a cetăţenilor în stat. Dezamăgirea este atât de mare că mai bine de jumătate din populaţia aptă de muncă a părăsit deja Republica Moldova, mulţi în România, majoritatea în Uniunea Europeană şi un număr important în Rusia.

Toate guvernările post-independenţă au dezamăgit, au furat, au minţit. Chiar şi cea actuală.

Republica Moldova a ajuns cel mai sărac stat din spaţiul European, PIB-ul fiind complet dezechilibrat şi bazat pe redevenţele trimise de cei plecaţi afară, dar la nivelul ţărilor din lumea a treia. Practic bugetul Republicii Moldova este la nivelul celui gestionat de primarul capitalei Bucureşti. Mai sunt câteva judeţe mari din România care reuşesc individual să depăşească capacitatea economică a Republicii Moldova, precum Cluj, Constanţa, Prahova, Braşov.... lista e lungă.

Oamenii ies în stradă constant. Manifestaţiile unioniste adună mulţi oameni. Cele antiguvernamentale la fel de multe, dar nimeni nu mai crede în nimic şi în nimeni.

Oamenii vor răzbunare, iar peste Prut activitatea DNA cere Unire.

Situaţia internaţională

Rusia e dispusă la concesii şi caută parteneri în spaţiul european. Rusia îndeamnă la Reunire, binenţeles  fără de regiunea transnistreană, dar care nici nu este dorită. 

Europa este prinsă în tot felul de crize şi nu este capabilă să îşi gestioneze propriile probleme. 

Sudul spaţiului european a fost aruncat în aer de proaste decizii politice.

Americanii au nevoie mai mult decât oricând de România şi de o zonă tampon puternică în centrul german european şi estul rusesc.

2018 devine deja un termen pesimist pentru Reunire, în condiţiile în care la Chişinău răbdarea s-a terminat.