Cum gestionăm locurile simbol ale personajelor controversate - Vila Nyiro din Odorheiul Secuiesc
0Ce facem cu personajele istorice controversate? Cu oamenii vii, este uşor, ei trăiesc un număr de ani şi apoi mor, dar cu memoria lor cum ne descurcăm? Cum gestionăm locurile simbol?
Aş vrea să aduc în discuţie un nou caz interesant pornind de la două articole mai vechi – unul pe care l-am scris în urmă cu ceva ani despre castelului unui criminal de război, aflat în colaps şi al doilea articol, publicat anul trecut de un colaborator Historia, despre cum sunt comemoraţi în România cei pe care istoria noastră îl prezintă drept criminali, chiar dacă nu au fost numiti încă de vreo instanţă, şi pe ce filieră vin finanţările pentru aceste evenimente.
La începutul lunii ianuarie am primit o sesizare care semnala că în vila Nyiro, aflată în administraţia muzeului „Haaz Rezso” din Municipiul Odorheiul Secuiesc, monument de categoria B, s-ar intenţiona să fie amenajată o cameră memorială Nyiro Jozsef. Aceasta spunea că s-a înaintat documentaţia pentru renovarea clădirii respective şi s-au solicitat toate avizele necesare de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice Braşov care trebuie să dea un verdict.
Pe scurt acest monument a fost locuit în perioada 1936-1941 de poetul Nyiro Jozsef, un personaj foarte controversat – promotor al antisemitismului şi una fingre figurile emblematice ale fascismului ungar, şi soţia sa. Nyiro Jozsef a cumpărat această locuinţă în anul 1934. În anul 1953, Vila Nyiro a fost nationalizată, fiind clasificata, în prezent, ca monument istoric, clasa B, pentru valoarea urbanistică şi arhitecturală.
Clasarea, restaurarea, reabilitarea şi folosirea în condiţii proprii a unui imobil istoric este mai mult decât o bucurie. Folosirea clădirii pentru a promova pozitiv memoria unui personaj istoric controversat, considerăm a fi o greşeală. Memoria acţiunilor antisemite, prohortyste şi şovine din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial ale lui Nyiro Jozsef au creat nişte sensibilităţi puternice între România şi Ungaria, mai ales în anul 2012, când presedintelui Parlamentului Ungariei, Kover Laszlo, alături de şeful său de cabinet Veress Laszlo, au militat asiduu pentru reînhumarea lui Nyiro Jozsef, fără a ţine cont de decizia suverană a statului român de a nu accepta acest demers cu ample conotaţii antisemite şi fasciste. Gestul neprietenesc al Ungariei a dus la o alterare fără precedent a relaţiilor bilaterale româno-maghiare.
Aşadar nu reabilitarea acestei clădiri ni s-a părut o problemă, ci utilitatea ulterioară oferită acestei. Ni se pare de interes şi de unde vine finanţarea pentru aceste lucrări, în contextul în care alte imobile extraordinare se prăpădesc.
Cazul castelului Bay de la Treznea
În urmă cu ceva ani de zile prezentam tragicul caz al unui monument superb din comuna Treznea, judeţul Sălaj. Era vorba de castelul Bay, care a aparţinut grofului maghiar Bay Ferenc. Este un personaj odios. El a locuit în acest imobil până în anul 1944, când s-a retras împreună cu familia din calea armatei române. A fost declarat criminal de război, fiind considerat autorul moral al atrocităţilor de la Treznea, din 9 septembrie 1940, când 93 de localnici (87 români şi 6 evrei) au fost masacraţi de trupele horthyste.
A1_0.jpg
Totuşi monumentul este unic în România prin arhitectura deosebită, dar şi printr-o reproducere a celebrei „punţi a suspinelor” din Veneţia. Scriam ca monumentul, aflat într-o stare de degradare cumplită, nu merită să dispară din cauza faptelor făcute de fostul proprietar. Mai mult chiar el ar putea fi refăcut ca muzeu în care să fie amintite victimele nevinovate.
Nu vreau să ofer vreo cheie de lectură, dar mi se pare că există o mare diferenţă între acest caz şi vila Nyiro din Odorheiul Secuiesc. Bay Ferenc este condamnat drept criminal de război, Nyiro Jozsef,nu.
Pe de altă parte, reamintim câteva elemente din biografia politico-scriitoricească a lui Nyiro Joysef:
Ziarul Gândul făcea o caracterizare interesantă acestui personaj: „Nyiro Jozsef a desfăşurat, timp de două decenii, o susţinută activitate de scriitor, filosof şi ziarist, fiind totodată, alături de bunul său prieten Wass Albert - viitorul condamnat pentru crime de război - un tot mai fervent politician extremist, membru al Partidului Naţional Maghiar şi, după interzicerea acestuia în 1939, al Partidului Ardelean, înfiinţat la Budapesta în decembrie 1940, după Diktatul de la Viena. Fapt demonstrat nu doar în scris, ci şi prin "acţiuni concrete": potrivit unui raport al consulului ungar la Cluj, dr. Bothmer Karoly, Nyiro Jozsef a fost căpetenia unuia din grupurile de "grupele teroriste de elemente declasate, şovine şi fasciste" care au atacat, devastat, incendiat, terorizat şi ucis români la Cluj şi în împrejurimi, în zilele premergătoare sosirii trupelor horthiste în oraş, în 11 septembrie 1940.
nyiro-jozsef-kemeny-janos.jpg
La scurt timp după aceasta, ca membru al Parlamentului Ungar reprezentant al maghiarilor din Transilvania, Nyiro Jozsef s-a stabilit în capitala Ungariei, unde a înfiinţat revista "Magyar Ero" (Forţa Maghiară), unul dintre instrumentele celei mai violente propagande panhungariste, şovine şi antisemite ale regimului horthysto-szalasist. (…) Este un suţinător al lui Horthy Miklos, după ce acesta îl decorase cu "Coroana Corvin", pentru "atitudine maghiară". Nyiro Jozsef îşi va păstra aceeaşi atitudine şi după preluarea puterii în Ungaria, în octombrie 1944, de către Partidul "Crucea cu Săgeţi - Mişcarea Hungaristă" condus de Szalasi, implicându-se cu "total devotament" în promovarea ideologiei acestuia (exterminarea evreilor din Ungaria şi Transilvania de Nord). În martie 1945, împreună cu membrii Guvernului Szalasi şi cu majoritatea colegilor săi din Parlamentul Ungar, a fugit în Austria, într-un convoi al armatei germane, după care şi-a continuat drumul până în Germania, unde a locuit în zona aflată sub control american, îndeplinind funcţia de ministru al Educaţiei Naţionale în guvernul ungar în exil în Spania fascistă a lui Franco.”
Întrucât lucrurile sunt foarte sensibile pe orice subiect care îl implică pe Nyiro Jozsef, am decis să punem câteva întrebări autorităţilor implicate: Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, Primăria Municipiului Odorheiul Secuiesc, conducerea muzeului Haaz Rezso şi Prefectului Judeţului Harghita.
Întrucât din informaţiile noastre, documentaţia era trimisă către Comisia Zonală, am rugat-o pe doamna presedinte a acestei comisii arh. Anca Hanna Derer, să ne răspundă la câteva întrebări.
1 Este adevărat ca la Comisia Zonala a monumentelor Istorice a fost depusa o solicitare din partea Muzeului „Haaz Rezso” privind înfiinţarea unei case memoriale Nyiro?
Nu, muzeul ,,Haaz Rezso" nu a depus la comisia zonală a monumentelor o solicitare de înfiinţare a unei case memoriale Nyiro. În conformitate cu ordinea de zi a şedinţei respective, la direcţia judeţeană de resort muzeul ,,Haaz Rezso"a depus documentaţia dedicată monumentului istoric cu codul HR-II-m-B-12907 şi intitulată, ,Reabilitare clădire, înfiinţare centru cultural, înlocuire împrejmuire şi reabilitare teren". Codul indică prin numărul II, faptul că imobilul respectiv este un monument de arhitectură, adică un imobil ale cărui calităţi sunt în primul rând de natură urbanistică, arhitecturală (evident) şi artistică.
2 Cum s-a solutionat aceasta cerere întrucat, după cum se ştie, Nyiro Jozsef reprezintă o persoana antisemita şi fascista, promovarea personalităţii sale în Romania putând uşor intra sub incidenta legii 217/2015 privind combaterea extremismului şi manifestarilor xenofobe?
Nu, comisia zonală a monumentelor istorice nu s-a pronunţat, în nici un fel, cu privire la cererea muzeului ,,Haaz Rezso" de a înfiinţa o casă memorială Nyiro - deoarece o astfel de cerere nu a fost înaintată comisiei zonale a monumentelor istorice. În plus, astfel de cereri nu sunt de competenţa comisiei zonale a monumentelor istorice. Din cunoştinlele subsemnatei, astfel de chestiuni intră în competenţa Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor. Comisia zonală a monumentelor istorice, comisie tehnică ale cărei atribuţii se referă prin Excelenţă la calităţile urbanistice, arhitecturale şi artistice,a analizat din aceste puncte de vedere documentaţia menţionată la punctul 1. Într-o astfel de situaţie (adică atunci când se solicit avizarea unui proiect de arhitectură) prima grijă a comisiei este să se asigure că intervenţiile propuse nu afectează exact acele calităţi urbanistice, arhitecturale şi artistice specificei mobilului în cauză.
3 Dacă membrii comisiei au cunoştinţa despre sensibilitatile foarte mari ale comunităţii evreiesti internationale la adresa promovarii unor personalitati fasciste si antisemite si dacă au luat in calcul ca avizarea pozitiva a unei asemenea solicitari este posibil sa atragă dupa sine pozitii de dezaprobare in tara si strainatate?
Înţeleg şi împărtăşesc îgrijorarea dumneavoastră cu privire la eventual promovare a unei persoane, oricare ar fi aceasta. Dar, după cum am subliniat deja, avizul comisiei zonale a monumentelor istorice se referă strict la imobil, adică la parcelă şi la clădirile şi construcţiile acesteia.
nyirovillabent.jpg
Apoi ne-am îndreptat atenţia şi asupra conducerii muzeului ,,Haaz Rezso". Am adresat o serie de întrebări şi directorului Muzeului Haaz Rezso, domnul Miklós Zoltán, în administraţia căreia se află clădirea în încercarea de a afla dacă este adevarată ideea edificării unei case memoriale Nyiro Jozsef, cu ce fonduri se va realiza aceasta şi care ar putea fi reacţia autoritatile statului pe acest subiect în conditiile în care se personajul istoric Nyiro Jozsef este unul controversat şi un extrem de sensibil între Bucureşti şi Budapesta. În plus principalele organizatii evreiesti internationale, îl echivalează pe Nyiro Jozsef cu ideea de fascism si antisemitism, ceea ce ridică multe semen de întrebare nu doar asupra monumentului ci şi a modului cum autorităţile noastre gestionează situaţia.
Răspunsul deosebit de amabil şi prompt al domnului director a fost următorul:
„Dumneavoastră mă întrebaţi de o eventuală înfiinţare al casei memoriale Nyírő József, despre care nu am cunoştinţă. M-am interesat, şi la Comisia Zonală a monumentelor Istorice Braşov unde a fost depusă documentaţia în vederea renovării imobilului care figurează pe lista monumentelor istorice, reprezentativ pentru patrimoniul cultural local cu cod LMI: HR-II-m-B-12907, Vila Nyírő. Presupun că de la această denumire provine şi ideea de înfiinţare al casei memoriale.
Ceea ce vă pot spune în acest sens este faptul, că imobilul în cauză este în administraţia instituţiei muzeale de la sfârşitul anului 2014. Chiar încă de atunci s-a formulat ideea de a înfiinţa un centru cultural în imobilul respectiv. Fiind conştient de eventualele divergenţe, care se pot naşte din simpla denumire al monumentului istoric – fără a avea o legătură cu scopul cultural pe care-l dezvoltăm – NU dorim să asociem numele locuitorului de adineaori cu eventuala funcţie pe care urmează să-l primească imobilul în viitor. (ca argumentaţie la faptul, cât de serios gândesc eu de a distinge lucrurile, vă pot spune, că nici în cartea funciară nu se mai foloseşte vechea denumire)
Tematica abordată în cazul în care se înfiinţează CENTRUL CULTURAL numit, este STRICT LITERARĂ. Subliniez faptul că ideile formulate de către noi se referă doar asupra unui conţinut literar, şi vă pot asigur că nu se pune problema ca în incinta imobilului respectiv să se dezbată tematică istorică, politică sau de orice altă natură.
În domeniul literar regiunea oraşului Odorheiu Secuiesc se poate mândrii cu nume mai mult, sau mai puţin cunoscute de publicul cititor, însă toate personalităţi care merită evidenţiate. Chiar de aceea, dorim să dezvoltăm un centru cultural care să poată găzdui informaţii, bibliotecă, arhivă digitală, şi chiar obiecte originale despre cele 10–11 personalităţi literare (poeţi, scriitori) din secolele XIX–XX. Scopul este evidenţierea valorilor culturale locale atât pentru orăşeni, cât şi pentru vizitatorii oraşului.
Eu vă pot răspunde doar la acest segment, şi anume viziunea strict culturală (literară), celelalte elemente nu ţin de competenţa muzeului. În proiectul de buget din anul curent al instituţie noastre nu figurează nici un leu pentru reabilitarea clădirii. Proprietarul imobilului (monument istoric de categoria B) este Primăria oraşului Odorheiu Secuiesc, ei sunt în măsură să vă furnizeze astfel de date. Vă rog să vă adresaţi lor, şi am convingerea, că sunt dispuşi la comunicare.”
Se încarcă comentariile...
