„Adevěrul“ despre Constituţia din 1923: „Este un amalgam din cele mai curioase contraziceri“

Constituţia din 1923 a fost unul dintre cele mai importante documente din istoria interbelică a României. Sancţionată şi promulgată de regele Ferdinand I pe 28 martie 1923, ea a fost publicată o zi mai târziu în Monitorul Oficial, devenind actul fundamental în baza căruia funcţionau instituţiile statului român.

Nu a fost o muncă uşoară şi lipsită de incidente. Nici după vot lucrurile nu au fost pe placul tuturor. Deşi consfinţea principiul separaţiei puterilor în stat (legislativă, executivă şi judecătorească) noua Constituţie a fost vehement criticată de o parte importantă a spectrului politic românesc, susţinut de unele publicaţii printre care şi „Adevěrul“. 

Motivul: jurnaliştii importantului cotidian considerau că unele articole ale legii supreme conţineau germenii sugrumării libertăţii presei. „În alcătuirea ei, ea este un amalgam din cele mai curioase contraziceri. Pe când pe deoparte cuprinde reacţionara dispoziţie a unei restrângeri a libertăţii presei, care coincide cu suprimarea acesteia, ea înregistrează pe de altă o adevărată revoluţiune în materie de proprietate, căci îi refuză garanţiile esenţiale şi lasă cale liberă complectei sale desfiinţări. Pe când în materie de libertate individuală lasă cale liberă tuturor abuzurilor, ea rezolvă una dintre cele mai mari şi mai grele probleme, o problemă care a tulburat timp de o jumătate de secol viaţa noastră publică şi a murdărit-o şi falsificat-o în aşa chip, în cât nici în clipa în care capătă o soluţiune legală, nu conteneşte a ameţi spiritele, a alimenta patimile şi a oferi ocaziune de a se agita, pescuitorilor în ape tulbure. Vorbim de chestiunea evreiască“, se arată în articolul de fond al cotidianului „Adevěrul“ din 28 martie 1923, care va fi publicat integral, într-o nouă ediţie de colecţie, miercuri, 21 martie 2018, la preţul de 3,49 de lei, alături de ziarul „Adevărul“.