100.000 de basarabeni sunt aşteptaţi duminică la Marea Adunare Centenară de la Chişinău

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Peste 100.000 de moldoveni sunt aşteptaţi să participe duminică la Marea Adunare Centenară. Evenimentul va avea loc la Chişinău şi români din toate colţurile lumii se vor strânge să ceară Unirea dintre România şi Republica Moldova. Va fi cea mai mare manifestaţie stradală din istoria Republicii Moldova, după cea care a dus la declararea Independenţei faţă de fosta Uniune Sovietică.

Pe 27 martie 1918, Basarabia avea să decidă, prin votul membrilor reprezentanţi din Sfatul Ţării, să se reunească pe veci cu România. La 100 de ani de la acest vot ce a dus la startul procesului de aducere, într-un singur an, a tuturor românilor în interiorul aceluiaşi stat, moldovenii ies masiv în stradă pentru a-şi cere dreptatea.

În 1504, domnitorul Moldovei, Ştefan cel Mare, avea să se stingă din viaţă, în urma celei mai îndelungate domnii. 47 de ani a fost perioada de timp în care domnitorul a fost obligat să facă faţă nu numai intrigilor interne, cât mai ales pericolului extern. Avea să lase moştenire un stat puternic şi bogat.

Între 1806 şi 1812 a avut loc războiul ruso-turc. Scopul acestui război a fost acela de obţinere a supremaţiei asupra ţărilor române de către Rusia.

Conflictul a fost unul ce a vizat interesele tuturor puterilor active ale acelei perioade: Imperiul Ţarist, Prusia, Imperiul Otoman, Franţa şi Imperiul Habsburgic.

A fost o perioadă de ocupaţie militară şi grea suferinţă pentru românii de rând, cea mai grea de până atunci. Autorităţile militare ruseşti au permis, ba chiar organizat, jefuirea sistematică a poporului român. Întreţinerea armatei ruse se făcea pe seama dărilor plătite de pământeni, de parcă jaful nu era de ajuns (a se vedea ce păţesc acum moldovenii ce plătesc cu proprii bani armata rusă de ocupaţie din regiunea transnistreană). Cine se opunea risca cu moartea sau cu deportarea în Siberia. De trei ori avea Moldova să plătească mai multe dări, iar Muntenia de cinci ori faţă de ceea ce uzual lua Imperiul Otoman. Boierii pământeni au fost batjocoriţi, drama şi şocul fiind cu atât mai mare cu cât aceştia se aşteptau la un comportament de eliberator, nu de ocupant. Aceea a fost perioada care a convins pe români că în Rusia niciodată nu vom găsi un prieten.

Consulul francez la Bucureşti scria în 1811: „Ruşii au devastat cu o rară barbarie ţările pe care le-au ocupat militar în cealaltă parte a fluviului. Ei nu au lăsat nicio singură cabană în picioare, totul a fost incendiat.”

O foamete grea avea să lovească Ţările Române, deşi era vorba de cel mai fertil şi bogat pământ al Europei. Satele aveau să fie pustiite, părăsite datorită abuzurilor.

Minciuna este o componentă forte a diplomaţiei ruse. Toţi ambasadorii au fost instruiţi să transmită următorul mesaj: nu există interesul ca Imperiul Ţarist să ocupe noi teritorii. Bineînţeles că acesta a fost scopul, lucru dovedit de raptul ulterior al Basarabiei.

Conflictul s-a încheiat cu înfrângerea Imperiului Otoman şi astfel au început negocierile pentru încheierea păcii.

Acestea s-au desfăşurat la Hanul lui Manuc Bey. El era un cunoscut om de afaceri din Imperiul Otoman, născut undeva în Bulgaria de astăzi. Dacă iniţial Rusia a prezentat interes pentru obţinerea puterii în ambele ţări româneşti, iminenţa atacului lui Napoleon l-a forţat pe ţar să încheie cât mai repede pacea. Astfel că pretenţiile s-au redus doar la jumătatea de Est de Prut a Moldovei lăsate moştenire de Ştefan cel Mare.

Pe data de 16 mai 1812 s-a semnat tratatul de Pace care confirma separarea totală a Moldovei. Aceste tratat a fost unul considerat ilegal şi în neconformitate cu prevederile internaţionale ale acelor vremuri, deoarece Imperiul Otoman a cedat ceva ce nu îi aparţinea de drept.

27 martie 1918 - Ziua Micii Uniri şi care a determinat Marea Unire

În 1916 România avea să intre în război ca şi aliat al Rusiei împotriva Imperiul Austro-Ungar, pentru eliberarea Ardealului de sub ocupaţia străină. În 1918 avea să sfârşească luptând împotriva Rusiei apărând dreptul românilor basarabeni de a se uni liber cu România.

După ce în prealabil şi-a declarat independenţa faţă de Imperiul Rus, la puţin timp după Sfatul Ţării avea să voteze Unirea cu România. Un gest divin care avea să ducă în cele din urmă, până la 1 decembrie 1918, la unificarea tuturor românilor într-un singur stat.

Unirea avea să fie una salvatoare şi pentru românii basarabeni: aceştia au fost protejaţi astfel de calvarul bolşevic din teritoriile ocupate şi pe care foametea indusă a pus stăpânire.

25 martie 2018 - Marea Adunare Centenară

Pe 25 martie 2018 va avea loc la Chişinău Marea Adunare Centenară. Aceasta va începe la ora 12.00 în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău.

Peste 100.000 de moldoveni sunt aşteptaţi să vină la evenimentul care va marca 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Va fi o zi care va face istorie.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite