Volumul „Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică. Lovitura de graţie“, de Marguerite Yourcenar, lansat la Librăria Humanitas Cişmigiu

Volumul „Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică. Lovitura de graţie“, de Marguerite Yourcenar, lansat la Librăria Humanitas Cişmigiu

Scriitoarea Marguerite Yourcenar                                                          FOTO: Wikipedia /Grendel Bernhard

Miercuri, 20 septembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu, are loc lansarea volumului „Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică. Lovitura de graţie” de Marguerite Yourcenar, apărută la editura Humanitas. La eveniment vor vorbi Adela Greceanu (scriitoare şi jurnalistă culturală), Cristian Pătrăşconiu (jurnalist cultural) şi Cosmin Ciotloş (critic literar). Discuţia va fi moderată de Denisa Comănescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

 „Marguerite Yourcenar a însemnat ultima reverberaţie a unui cor eroic de scriitori europeni printre care se numărau Thomas Mann şi André Gide, bărbaţi mai vârstnici pe care i-a admirat cu precădere şi ale căror opere au influenţat-o pe a sa. S-a înscris perfect în linia lor de scriitori filozofi, cu o cultură profundă şi vastă, de moralişti care privilegiau perspectiva istorică şi de virtuozi în egală măsură ai romanului, prozei scurte şi eseului. Asemenea lor, şi-a manifestat, într-o manieră plină de demnitate, predilecţia pentru subiecte şocante, fiind fascinată ca şi ei de ambiguitatea sexuală.“ (Edmund White)

„ Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică” şi „Lovitura de graţie” (ecranizat în 1976 de regizorul Volker Schlöndorff), primele două romane publicate de Marguerite Yourcenar, îmbracă forma confesiunii.
„Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică” (Traducere din franceză de Petru Creţia) 
Asemenea tuturor eroilor lui Marguerite Yourcenar, Alexis îşi pune întrebări pentru a se cunoaşte pe sine şi pentru a înţelege lumea. Într-o lungă scrisoare adresată soţiei pe care a părăsit-o, el analizează „lupta zadarnică“ pe care a dus-o ascunzându-şi adevărata identitate sexuală.
„Lovitura de graţie” (Traducere din franceză de Doina Jela Despois) 
În 1919, într-un ţinut baltic secătuit de război, ideologii, revoluţie şi deznădejde, trei tineri, Éric, Sophie şi fratele acesteia Conrad, prieteni din copilărie, sunt atraşi într-o tragică poveste de iubire, iar dorinţa frustrantă, vanitatea rănită, minciunile, erotismul şi violenţa îi împing până în pragul nebuniei.
„Războaiele şi dramele publice nu sunt decât prilejuri de a merge până la capătul sentimentelor şi al conflictelor interioare. Alexis şi Éric au în comun o aceeaşi convingere pur literară că vechile cuvinte, dacă sunt reşlefuite cu măiestrie, pot scoate la lumină cele mai ascunse nuanţe afective.“ Bertrand Poirot-Delpech.

Marguerite de Crayencour s-a născut la Bruxelles pe 8 iunie 1903, dintr-o mamă belgiană, Fernande de Cartier de Marchienne, şi un tată francez, Michel Cleenewerck de Crayencour. Mama murindu-i după zece zile, de educaţia ei se va ocupa, în Franţa, tatăl anticonformist şi extrem de cultivat.
El îi plăteşte publicarea primelor două plachete de versuri, după ce, împreună, aleg pseudonimul debutantei, Yourcenar, o anagramă a numelui lor de familie. În 1929 îi apare primul roman, „Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică” (Alexis ou le Traité du Vain Combat), şi îi moare tatăl. Călătoreşte prin Europa, pentru ca, odată cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, să se stabilească în America.
În 1937 o întâlneşte la Paris pe Grace Frick (alături de care va trăi până la moartea acesteia, în 1979), la îndemnul căreia va ajunge în SUA şi va preda literatură comparată în New York City şi la Sarah Lawrence College. În 1938 publică „Povestiri orientale” (Nouvelles orientales; Humanitas Fiction, 2016), iar în 1939, romanul „Lovitura de graţie” (Le Coup de Grâce; apărut la Humanitas Fiction în 2017 împreună cu „Alexis sau Tratat despre lupta zadarnică”). În 1951 vede lumina tiparului romanul „Memoriile lui Hadrian” (Mémoires d’Hadrien; Humanitas Fiction, 2015), încununat cu Prix Femina Vacaresco, şi în 1968, romanul „Piatra filozofală” (L’Œuvre au Noir), recompensat cu Prix Femina.
În 1977 îi este atribuit de către Academia Franceză Grand Prix de Littérature pentru întreaga operă, iar în 1980 devine prima femeie aleasă în Academie. Se stinge din viaţă la 17 decembrie 1987, cenuşa fiindu-i îngropată în Brookside Cemetery, Somerville, Maine. Cu o operă care cuprinde romane, povestiri, eseuri, poeme, piese de teatru şi trei volume de memorii, Marguerite Yourcenar este una dintre cele mai importante scriitoare de limbă franceză.
citeste totul despre: