Seară dedicată scriitorului Augustin Buzura, la Institutul Cultural Român

Joi, de la ora 18.30, la sediul Institutului Cultural Român (ICR),vor avea loc lansarea volumului „Întâlniri cu Augustin Buzura” şi proiecţia filmului documentar „Augustin Buzura- Arta de a birui frica”, în regia lui Radu Dănilă. Seara se va încheia cu un concert al Cvartetului Solartis, împreună cu Theodor Andreescu, membru în orechestra Euopean Union Young Orchestra şi fondatorul proiectului „Rute Muzicale”.

În deschidere vor lua cuvântul Liliana Ţuroiu- preşedintele Institutului Cultural Român, Angela Martin- autoarea volumului, Anamaria Maior Buzura- fiica lui Augustin Buzura, Mihai Adrian Buzura- fiul scriitorului, Jean Askenasy- profesor la Universitatea Tel-Aviv, membru de onoare al Academiei Române şi autor al unui articol din cartea lansată. Înainte de concertul Cvartetului Solartis, violoncelistul Marin Cazacu va vorbi despre relaţia specială pe care Augustin Buzura a avut-o cu muzica.

Volumul lansat la sediul ICR reuneşte mărturiile unor personalităţi din mediul academic şi universitar, medici de elită, cercetători, scriitor, artişti, publicişti din ţară şi străinătate, colaboratori, prieteni şi apropiaţi, care s-au conformat acelei „culturi a întâlnirii”, atât de firesc practicată de scriitorul şi gazetarul Augustin Buzura. Printre aceştia se numără: Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Înalt Preasfinţitul Ioan Robu, George Cristian Maior, Kjell Espmaark, Eugen Simion, Ioan-Aurel Pop, Ion Simuţ, George Apostoiu, Horia Alexandrescu, Marian Nazat, Constantin Cubleşan, Monica Săvulescu Voudouri, Jean Askenasy, Bogdan Teodorescu, Crisula Ştefănescu, Vasile Igna, Constantin Stoiciu, Nicolae Bârna, Alfred Bulai, Marius Bojiţă, Irina Petraş sau Aura Christi. Ediţia de faţă este alcătuită şi îngrijită de Angela Martin.

„Mesajul umanist al operei lui Augustin Buzura poartă în sine o mare deschidere spre celălalt, generozitate, respect pentru demnitatea umană şi dorinţa stabilizării, prin dialog, a unui climat de pace socială, fără de care democraţia nu ar fi posibilă nicăieri în lume...”, spune Angela Martin.

„Acum, când el nu mai este printre noi, vom vedea poate mai bine cât de necesară a fost prezenţa lui în spaţiul nostru public: ştia să împrietenească oameni, să îi asculte, să îi încurajeze în proiectele lor culturale şi de viaţă. Întreaga sa operă – literară, jurnalistică, instituţională – respiră libertate, autenticitate, spirit critic constructiv şi bună credinţă”, mai explică Angela Martin, în favoarea editării acestui volum.             

Augustin Buzura (n. 22 septembrie 1938, Berinţa, judeţul Maramureş - d. 10 iulie 2017, Bucureşti) a fost din 1990 preşedinte al Fundaţiei Culturale Române. În 2003, prin reorganizarea Fundaţiei Culturale Române şi a Editurii Fundaţiei Culturale Române, a înfiinţat Institutul Cultural Român – ca instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, dispunând de buget propriu şi dotată cu institute culturale româneşti în străinătate –, al cărui preşedinte a fost până în 2005. În cei aproape 15 ani de funcţie publică a reuşit nu doar construcţia unei instituţii care, iată, funcţionează şi azi cu succes, ci şi realizarea a numeroase proiecte culturale în ţară şi peste hotare.

Din 1992 a devenit membru al Academiei Române. Psihiatru, prozator, scenarist, eseist, Augustin Buzura a fost preocupat de-a lungul vremii nu doar de propria carieră, ci şi de modalităţile prin care se poate crea un cadru în care să aibă dreptul la exprimare cât mai multe dintre vocile artistice ale ţării, indiferent de orientarea, ideologia sau opţiunile estetice ale acestora. Augustin Buzura a urmat cursurile preuniversitare la Liceul „Gheorghe Şincai”. 

A absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie din Cluj (1958-1964). A renunţat la profesia de medic psihiatru şi s-a dedicat literaturii, dar pasiunea pentru profunzimile naturii umane se va regăsi în romanele sale. A debutat cu volumul de nuvele „Capul Bunei Speranţe” în 1963. A publicat alte volume precum „Absenţii” (1970), „Feţele tăcerii” (1974), „Refugii” (1984), „Recviem pentru nebuni şi bestii” (1999) sau „Raport asupra singurătăţii” (2009). Mai multe producţii cinematografice şi de televiziune au fost realizate după scenarii de Augustin Buzura: „Orgolii” (1981, regia Manole Marcus, după romanul omonim), „Pădureanca” (1987, regia Nicolae Mărgineanu, după o nuvelă de Ioan Slavici), „Undeva în Est” (1991, regia Nicolae Mărgineanu, după romanul „Feţele tăcerii”).