„Onirismul estetic“, în dezbatere la Academie. Dumitru Ţepeneag şi Virgil Tănase se întorc în ţară cu acest prilej

Marţi, 29 noiembrie 2016, ora 12.00, Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, organizează o dezbatere cu tema: „Onirismul estetic“. Invitaţi: scriitorii Dumitru Ţepeneag şi Virgil Tănase.

La ora 13.00, va avea loc conferinţa cu titlul: Grupul oniric s-a născut în România lui Ceauşescu, susţinută de Dumitru Ţepeneag.

Evenimentele vor avea loc în Sala de Consiliu a Institutului „G. Călinescu”, Casa Academiei Române (Str. 13 Septembrie nr. 13, sector 5)

Marţi, 29 noiembrie 2016, ora 17.00, Muzeul Naţional al Literaturii Române organizează o lansare de carte a celor mai recente volume semnate de Virgil Tănase: Viaţa misterioasă şi terifiantă a unui ucigaş anonim  şi Balul de la castelul bântuit, lucrări apărute la Editura Muzeul Literaturii Române.

Prezintă: acad. Eugen Simion, prof. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române, şi scriitorul Dumitru Ţepeneag.

Dumitru Ţepeneag (n. 14 februarie 1937, Bucureşti), scriitor stabilit la Paris, este membru marcant al Grupului Oniric, teoretician al onirismului literar românesc. I s-a retras cetăţenia română printr-un decret prezidenţial, în 1975, după care s-a stabilit la Paris, unde, pentru câtva timp, a fost unul dintre animatorii exilului literar românesc. După 1990, face naveta între Paris şi Bucureşti, unde desfăşoară o intensă activitate publicistică şi editorială.

Este unul dintre traducătorii cei mai importanţi de limbă franceză. A tradus în limba română scriitori precum Alain Robbe-Grillet, Pinget, Albert Béguin, Jacques Derrida, Alexandre Kojève. Din română în franceză a tradus:  Leonid Dimov, Daniel Turcea, Ion Mureşan, Marta Petreu, Emil Brumaru şi Mircea Ivănescu.

Face parte din comitetul de redacţie al revistei Po&sie. A publicat cronici în La Revue littéraire. În anul 2008 i se decernează Premiul Uniunii Latine pentru întreaga activitate literară.

Romane publicate: Arpièges, Le mot sablier. Cuvântul nisiparniţă, roman bilingv; Roman de gare, Pigeon vole, Hotel Europa, Pont des Arts, Maramureş, La belle Roumaine, Camionul bulgar.

A publicat şi un jurnal intitulat Un român la Paris, Cluj, Dacia, 1993, ediţia definitivă, Cartea Românească, 2006.

Publicistică: Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite, Călătorie neizbutită, Războiul literaturii nu s-a încheiat, Destin cu popeşti, Clepsidra răsturnată. Dialog cu Ion Simuţ, Capitalism de cumetrie, Frappes chirurgicales.

Virgil Tănase este autor şi regizor de teatru, distins, în Franţa, cu titlul de ofiţer al artelor şi literelor, iar în România cu Premiul de literatură al Uniunii Latine, Premiul de dramaturgie al Academiei Române şi Premiul Şerban Cioculescu al Muzeului Literaturii Române.

Virgil Tănase s-a născut în 1945 la Galaţi. După studii de litere la Universitatea din Bucureşti şi de regie de teatru la IATC, îşi susţine doctoratul la Ecole de Hautes Etudes de la Paris cu o teză despre semiologia regiei de teatru. Opus făţiş autorităţilor statului totalitar român, i se cere să părăsească ţara. În 1977, se stabileşte la Paris unde publică numeroase române la editurile Gallimard, Flammarion, Hachette şi Ramsey/de Cortanze, dintre care cităm Apocalypse d'un adolescent de bonne famille, L'amour, l'amour roman sentimental, Ils refleurissent les pommiers sauvages, La vie mystérieuse et terrifiante d'un tueur anonyme, Zoïa, le bal sur la goélette du pirate aveugle şi Le bal autour du diamant magique.

Predă arta teatrală în diferite şcoli de teatru şi Istoria artelor şi spectacolului la Institutul internaţional de Imagine şi sunet. A pus în scenă aproximativ 30 de spectacole în Franţa şi România şi a adaptat pentru scenă texte diverse de la Crimă şi pedeapsă de Dostoievski Ia Povestirile deşucheate de Balzac şi de la În căutarea timpului pierdut de Proust la Micul Prinţ de Saint-Exupéry.

În ultimii ani a publicat la editura Gallimard biografiile unor personalităţi de seamă: Cehov, Dostoievski, Camus,Saint-Exupéry şi sfântul Francisc.