„Datorită lui Johan Kobborg s-a înnoit repertoriul de balet. Avem sălile pline la Opera Naţională“. Unii dintre cei mai buni balerini, la Adevărul Live

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bianca Fota este prim-balerină a Baletului Naţional Român
Bianca Fota este prim-balerină a Baletului Naţional Român

Balerinii Marina Minoiu, Robert Enache, Bianca Fota, Bianca Stoicheciu vor vorbi, de la ora 14.00, în studioul Adevărul Live, despre spectacolele de la balet de la Opera Naţională Bucureşti (ONB). Baletul Naţional Român al ONB este condus de Johan Kobborg, în calitate de director  artistic.

Balerinii Marina Minoiu, Robert Enache, Bianca Fota, Bianca Stoicheciu au fost prezenţi în studioul Adevarul Live.

Bianca Fota este o artistă cu un vast repertoriu, din care amintim rolurile principale din Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski, Don Quijote de Ludwig Minkus, Lacul lebedelor de Piotr Ilici Ceaikovski, Giselle şi Corsarul de Adolphe Ch. Adam. În luna iunie, prim-balerina va debuta în rolul principal Maşa din Femei în coregrafia lui Gheorghe Iancu (7 iunie) şi în rolul titular din La Sylphide în coregrafia lui Johan Kobborg (22 iunie). 

Datorită lui Johann Kobborg s-a înnnoit repertoriul de balet la Opera Naţională, a spus Bianca Fota, la Adevărul Live.
Măiestria prim-balerinei Bianca Fota, calităţile ei unice şi dăruirea totală reprezintă o sursă de inspiraţie atât pentru colegii de acum, cât şi pentru viitoarele generaţii de balerine”, spune, la rândul său, Johan Kobborg.

Pe scena Operei Naţionale Bucureşti, Bianca Fota a primit titlul de prim-balerină a Baletului Naţional Român,  cu prilejul unei reprezentaţii a spectacolului Lacul lebedelor în coregrafia lui Gheorghe Iancu. 

binaca

Despre Lacul lebedelor, Bianca Fota declara:

            „O producţie mare, impunătoare, originală atât prin viziune, cât şi prin punerea în scenă (…), coregraful are o filozofie aparte a personajelor, iar rolul principal din acest spectacol este visul oricărei balerine"

Marina Minoiu

marina minoiu

Repertoriu

Lise - La Fille mal gardée de Ferdinand Hérold şi John Lanchbery, coregrafia: Sir Frederick Ashton
Gulnara / Odalisque / Grădina / Pas d’ésclave – Corsarul de Adolphe Charles Adam, coregrafia: Vasili Medvedev, după Marius Petipa
Mercedes / Juanita / Zâna Pădurii – Don Quijote de Ludwig Minkus, coregrafia: Jaroslav Slavický, după Marius Petipa şi Alexandr Gorski
Tango fatal – Tango (colaj muzical), coregrafia: Edward Clug
Prietenii lui Beno / Pretendenta / Lebede mari / Mazurca – Lacul lebedelor de Piotr Ilici Ceaikovski, coregrafia: Gheorghe Iancu, după Marius Petipa şi Lev Ivanov
Sofia - Femei (colaj muzical), coregrafia: Gheorghe Iancu
Primăvara – Cenuşăreasa de Serghei Prokofiev, coregrafia: Mihai Babuşka
Silfida / Prima Silfidă / Pas de six - La Sylphide de Herman Severin Løvenskiold, coregrafia: Johan Kobborg, după August Bournonville
Carabosse - Frumoasa din pădurea adormită de Piotr Ilici Ceaikovski, coregrafia: Alexa Mezincescu
Gamzatti / Pas d’action - Baiadera de Ludwig Minkus, coregrafia: Marius Petipa, adaptarea: Mihai Babuşka
Falling angels, coregrafia: Jiří Kylián
Myrtha - Giselle de Adolphe Ch. Adam, coregrafia: Jean Coralli, Jules Perrot, Marius Petipa, adaptarea: Mihai Babuşka
Zâna fondantelor / Dans spaniol - Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski, coregrafia: Alexa Mezincescu
Pas d’ésclave - Corsarul de Adolphe Ch. Adam, coregrafia: Marius Petipa
Myrtha - Giselle de Adolphe Ch. Adam, coregrafia: Călin Hanţiu
Mazurka - Crăiasa Zăpezii, coregrafia: Oleg Danovski
Fantasia con fuoco, coregrafia: Monica Fotescu Uţă
Trei puncte, coregrafia: Alin Gheorghiu
Sarasate, coregrafia: Călin Hanţiu
Scaunele – Trilogia Ionescu, coregrafia: Monica Fotescu Uţă
Classical Symphony, coregrafia: Yuri Possokhov
Petite Mort, coregrafia: Jiří Kylián
Finalistă la Youth American Grand Prix în anul 2007, balerina Marina Minoiu a întreprins stagii de perfecţionare la The Royal Ballet Covent Garden Summer School, American Ballet Theater Summer Intensive Course (USA), stagiu cu maestrul Gilbert Meyer, cu maestrul Sergiu Ştefanski, la International Ballet Summer Workshop Hagen (Germania) etc. Marina Minoiu a avut colaborări cu Teatrul Naţional de Operă şi Balet Oleg Danovski din Constanţa şi Ballet Classique de Paris.

Robert Enache

Robert Enache s-a perfecţionat în cadrul mai multor workshop-uri susţinute de Gilbert Mayer, Sergiu Ştefanski, Alexander Prokofiev, Arlette van Boven (specialistă în tehnica Kylián) şi a participat la mai multe festivaluri în ţară şi peste hotare (Italia, Franţa).

robert enache

Repertoriu (roluri şi dansuri):

Colas – La Fille mal gardée de Ferdinand Hérold şi John Lanchbery, coregrafia: Sir Frederick Ashton
Amantul – Femei (colaj muzical), coregrafia: Gheorghe Iancu
James - La Sylphide de Herman Severin Løvenskiold, coregrafia: August Bournonville, adaptarea: Johan Kobborg
Prinţul - Albă ca zăpada şi cei şapte pitici de Cornel Trăilescu, coregrafia: Francisc Valkay
Solor / Idolul de bronz - Baiadera de Ludwig Minkus, coregrafia: Marius Petipa, adaptarea: Mihai Babuşka
Konrad / Ali - Corsarul de Adolphe Ch. Adam, coregrafia: Vasili Medvedev, adaptare după Marius Petipa
Pasărea albastră - Frumoasa din pădurea adormită de Piotr Ilici Ceaikovski, coregrafia: Alexa Mezincescu
Albert - Giselle de Adolphe Ch. Adam, coregrafia: Jean Coralli, Jules Perrot, Marius Petipa, adaptarea: Mihai Babuşka
Siegfried - Lacul lebedelor de Piotr Ilici Ceaikovski, coregrafia: Gheorghe Iancu, adaptare după Marius Petipa, Lev Ivanov
Prinţul - Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski, coregrafia: Alexa Mezincescu
Tango (colaj muzical) fatal - Tango (colaj muzical), coregrafia: Edward Clug
Bărbaţii - Radio and Juliet (muzica: Radiohead), coregrafia: Edward Clug
Petite Mort, coregrafia: Jiří Kylián
Armand – Marguerite and Armand, coregrafia: Sir Frederick Ashton
Classical symphony, coregrafia: Yuri Possokhov

Bianca Stoicheciu


alerină a Operei Naţionale Bucureşti din anul 2005, Bianca Stoicheciu a participat la stagii de pregătire de dans clasic cu Gilbert Mayer, neoclasic (tehnica Jiří Kylián) şi cu Rosa Olympia Estrella (flamenco).

bianca stoicheciu

Repertoriu (roluri şi dansuri):

Patru lebede mari / Dans spaniol – Lacul lebedelor de Piotr Ilici Ceaikovski, coregrafia: Gheorghe Iancu, adaptare după Marius Petipa şi Lev Ivanov
Pas d’action / Umbre  - Baiadera de Ludwig Minkus, coregrafia: Marius Petipa, adaptarea: Mihai Babuşka
Effie / Pas de six / Prima silfidă / Două silfide - La Sylphide de Herman Severin Løvenskiold, coregrafia: August Bournonville, adaptarea: Johan Kobborg
Varvara - Femei (colaj muzical), coregrafia: Gheorghe Iancu
Vara - Cenuşăreasa de Serghei Prokofiev, coregrafia: Mihai Babuşka
Gulnara, Odalisque, Grădina - Corsarul de Adolphe Charles Adam, coregrafia: Vasili Medvedev după Marius Petipa
Classical symphony, coregrafia: Yuri Possokhov
Petite Mort, coregrafia: Jiří Kylián

Johan Kobborg - Director Artistic (Balet)



A fost prim-solist al Baletului Regal Danez, al Baletului Regal din Londra şi este invitat al celor mai importante companii din lume.

image

În ultimii ani, Johan Kobborg s-a remarcat şi în calitate de coregraf, lucrările sale fiind prezentate de Baletul Regal din Londra, Baletul Teatrului Bolşoi din Moscova, Baletul Regal din Noua Zeelandă şi multe alte companii.

Începând din ianuarie 2014, este Director Artistic al Companiei de Balet al Operei Naţionale Bucureşti.

Activitatea coregrafică
În anul 2005, Johan Kobborg a pus în scenă spectacolul „La Sylphide” pentru Baletul Regal din Londra. Producţia s-a bucurat de un imens succes şi a fost reluată adesea la Londra, inclusiv pentru deschiderea stagiunii 2006/2007. A pus în scenă „La Sylphide” şi la Teatrul Bolşoi, spectacol transmis TV în întreaga lume în luna septembrie 2012. În 2015, Johan Kobborg va repune în scenă „La Sylphide” pentru Baletul Naţional din Canada. Versiunea lui Johan Kobborg a fost preluată şi de Baletul Lituanian, de Baletul din Zürich şi de Baletul Kobayashi din Japonia. Spectacolul „La Sylphide” ce a avut premiera în 7 decembrie 2013 la Opera Naţională Bucureşti este a şasea montare a acestui balet de către Johan Kobborg.

Succesul baletului „La Sylphide”, adaptare după coregrafia lui August Bournonville, a făcut ca Baletul Regal din Londra să-i comande lui Johan Kobborg o lucrare originală, „Les Lutins” („Elfii”), în anul 2009. Compania a inclus lucrarea în repertoriu şi a efectuat un turneu cu spectacolul în Cuba, la Havana. Distribuţia originală, Alina Cojocaru, Serghei Poulin, Steven McRae, a luat parte la Festivalul de Balet de la Dortmund şi la Festivalul de Dans de la Sankt Petersburg. Recent, prim-balerina Svetlana Zakharova de la Bolşoi a inclus „Les Lutins” într-o gală specială, dedicată întregii sale cariere. „Les Lutins” este de asemenea în repertoriul Baletului Regal Danez şi a intrat în repertoriul Baletului din San Francisco, în ianuarie 2014, şi va face parte din repertoriul Baletului Regal din Noua Zeelandă din iulie 2014.

Johan Kobborg a pus în scenă o suită de dansuri şi a creat costumele pentru lucrarea „Napoli” a lui August Bournonville, incluzând fragmente din Actul I şi al III-lea şi pas de deux-ul Festivalul Florilor, pentru Baletul Regal, în anul 2007. Suita a putut fi vizionată mai târziu la Baletul din Sarasota, Florida.

În luna noiembrie 2012, Johan Kobborg şi Ethan Stiefel au creat o nouă producţie a baletului „Giselle” de Adolphe Charles Adam la Baletul Regal din Noua Zeelandă. Această versiune a fost filmată pentru a fi transmisă în cinematografe în stagiunea 2013-2014. „Giselle” a efectuat turnee în Noua Zeelandă, în China şi poate fi văzută şi în Statele Unite la începutul anului 2014.

În aprilie 2011, Johan a creat spectacolul „Alumnus” pentru Baletul Regal Danez, spectacol prezentat la Copenhaga şi în turneul din acelaşi an al companiei în Statele Unite.

Johan Kobborg a realizat o nouă versiune a baletului „Romeo şi Julieta” pe muzica lui Serghei Prokofiev. Aceasta va avea premiera în octombrie 2014 la Baletul din Novosibirsk (Rusia) şi va intra mai târziu în repertoriul Baletului Finlandez.

Alte lucrări coregrafice ale lui Johan Kobborg sunt „Salute”, spectacol creat pentru Academia de Arte a Universităţii din Carolina de Nord, lucrare preluată şi de Compania Regală Daneză şi de Baletul din Sarasota.

Johan Kobborg a pus în scenă gale internaţionale de balet la Tivoli, Copenhaga, Grupul Bournonville din Genzano, Italia etc.

În fiecare vară, începând din anul 2005, Johan Kobborg a pus în scenă spectacole de gală aflate în turneu în Suedia, Danemarca şi Norvegia. Un alt turneu este planificat pentru anul 2014. În timpul unui spectacol din 2013, Regina Margareta a Danemarcei l-a premiat personal pe Johan Koborg cu înaltul Ordin Dannebrog, una dintre cele mai importante distincţii daneze.

În septembrie 2003, Johan Kobborg a creat spectacolul „Out of Denmark”, la Sala Regina Elisabeta din Londra. Producţia a putut fi văzută şi la Baletul din Sarasota, ca spectacol de gală.

Johan Kobborg a fost director artistic şi producător al proiectului „Vis” al Alinei Cojocaru, desfăşurat în luna feburarie 2012, la Tokyo. Programul va fi reluat în anul 2014.

Formarea şi Baletul Regal Danez
Johan Kobborg s-a născut la Copenhaga. S-a pregătit la Academia de Balet Funen din Odense (Danemarca) iar în 1988, la vârsta de 16 ani, a intrat la Şcoala de Balet Regală Daneză. S-a alăturat Baletului Regal Danez în anul 1989, a devenit solist în 1991 şi prim-solist în 1994.

A debutat la Baletul Regal Danez cu pas de deux Prietenii din „Giselle”. Primele sale roluri mari au fost Franz în „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski şi Carelis în „The Kermesse in Bruges” (coregrafia August Bournonville). La Baletul Regal Danez a mai dansat în roluri precum Albert din „Giselle” de Adolphe Charles Adam, Franz din „Coppélia” de Léo Delibes, Siegfried din „Lacul lebedelor”, Prinţul din „Spărgătorul de nuci”, Basil in „Don Qujote” de Ludwig Minkus, Mercuţio, Benvolio şi Romeo din „Romeo şi Julieta” (în coregrafia lui Frederick Ashton şi John Neumeier), James din „La Sylphide” şi Gennaro din „Napoli” (coregrafia August Bournonville).  Johan a mai dansat Puck, Lysander şi Oberon în „Visul unei nopţi de vară”, Solo-ul domnului din „Studii” (coregrafia Harald Lander), Lenski din „Oneghin” (coregrafia John Cranko), Profesorul din „Le Conservatoire” („Conservatorul”), Genzano în „Festivalul florilor” şi Dr. Mann din „Legs of Fire” („Picioare de foc”), în coregrafia lui Flemming Flindt.

Johan Kobborg a dansat rolurile principale masculine din „Corsarul”, „Paquita”, divertismentul „Raymonda”, „Aureole” (în coregrafia lui Paul Taylor), pas de deux-ul pe muzica lui Piotr Ilici Ceaikovski şi „Agon” (coregrafia George Balanchine), precum şi în „Zakouski” (coregrafia Peter Martin).

A creat numeroase roluri în Danemarca, printre care şi rolul titular din „Hamlet”, în coregrafia lui Peter Schaufuss.

La Baletul Regal din Londra
După 11 ani, timp în care a dansat aproape toate rolurile importante la compania daneză, Johan Kobborg s-a alăturat ca prim-solist Baletului Regal din Londra, în septembrie 1999.

Aici, Johan Kobborg a interpretat rolurile principale din „Symphonic Variations” („Variaţii simfonice”), „Les Rendezvous” (întâlnirile), „Scénes de ballet” (Scene de balet) şi „Ondine”, lucrări ale coregrafului Frederick Ashton. A dansat de asemenea Prinţul din „Cenuşăreasa”, Soţul din „The Concert” („Concertul”) în coregrafia lui Jerome Robbins, Franz din „Coppélia” (coregrafia Ninette de Valois), Albert din „Giselle” (coregrafia Peter Wright), Basil din „Don Quijote” (coregrafia Rudolf Nureev), Lenski şi Oneghin din „Oneghin” (coregrafia John Cranko), „The Leaves Are Fading” („Frunzele se îngălbenesc”) în coregrafia lui Antony Tudor, „Beyond Bach” („Dincolo de Bach”), în coregrafia lui Stephen Bayne, Solor din „Baiadera” de Ludwig Minkus (coregrafia Natalia Makarova), Desirée din „Frumoasa din pădurea adormită” de Piotr Ilici Ceaikovski, „In the middle, somewhat elevated” (coregrafia William Forsythe) şi în „Por Vos Muero” (coregrafia Nacho Duato).

Alte roluri includ Siegfried din „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski (coregrafia Anthony Dowell), rolul principal din „Dance Variations” (coregrafia Michael Corder), „Duo concertant” (coregrafia George Balanchine), Mirele din „A Wedding Bouquet” („Buchetul de nuntă”) în coregrafia lui Frederick Ashton, Colas din „La Fille mal gardée” („Fata prost păzită”) şi rolul principal masculin din „Tombeaux” („Morminte”), în coregrafia lui David Bintley.

Johan Kobborg a dansat mult şi în lucrările coregrafului Kenneth MacMillan: rolul titular din „Romeo şi Julieta”, Crown Prince Rudolf din „Mayerling”, Solo-ul din „Danses concertantes”, Des Grieux din „Manon”, Partenerul lui Kschessinka din „Anastasia”.

A mai dansat Profesorul în „The Lesson” (coregrafia Flemming Flindt), Florimund din „Frumoasa din pădurea adormită” (coregrafia Monica Mason şi Christopher Newton) şi Libertinul din „The Rake’s Progress” („Cariera unui libertin”), balet al coregrafei Ninette de Valois.

La spectacolul dedicat sărbătoririi renovării Royal Opera House Covent Garden, Johan Kobborg a interpretat solo-ul masculin din Actul III al baletului „Napoli” şi Prinţul din „Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski.

Johan Kobborg a creat rolul Reverendul Parris din „The Crucible” („Creuzetul”), în coregrafia lui William Tuckett, pentru prima dată la Royal Opera House în stagiunea 1999-2000, a dansat „This House Will Burn” („Această casă va arde”) în coregrafia lui Ashley Page, Primăvara în „Les Saisons” („Anotimpurile”) în coregrafia lui David Bintley, „Two Footnotes to Ashton” („Două note de subsol pentru Ashton”), spectacol al lui Kim Brandstrup, şi Soţul Reginei Apelor în „Water” („Apă”), spectacol al lui Michael Corder, ca parte a spectacolului „Homage to the Queen” („Omagiu Reginei”, 2006).

Johan Kobborg a părăsit Baletul Regal din Londra în anul 2013 pentru a se dedica unei cariere de coregraf şi a-şi continua activitatea de balerin ca liber-profesionist.

Liber-profesionist
Johan Kobborg a debutat la American Ballet Theatre în rolul Albert din „Giselle” în luna mai 2011 şi s-a întors stagiunile următoare pentru „The Bright Stream” („Pârâul luminos”) de Dimitri Şostakovici, „Frumoasa din pădurea adormită” de Piotr Ilici Ceaikovski, „Romeo şi Julieta” de Serghei Prokofiev şi „Corsarul” de Adolphe Charles Adam.

A dansat ca invitat la Baletul Regal Danez, la Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg, unde a apărut în „Romeo şi Julieta”, „Don Quijote” şi „Giselle”, împreună cu Alina Cojocaru şi a oferit câteva gale de balet la Sankt Petersburg. A mai dansat ca invitat Teatrul Bolşoi, Bayerische Staatsballett, Tokyo Ballet, La Scala Ballet, National Ballet of Cuba, National Ballet of Canada, Hamburg Ballet, Stuttgart Ballet, Teatro San Carlo din Naples şi la Opera de Stat din Viena.

Una dintre cele mai inovatoare apariţii media ale lui Johan Kobborg a avut loc în luna septembrie a anului 2013 când Kim Brandstrup a realizat coregrafia unei lucrări special pentru el şi Alina Cojocaru, difuzată pe iTunes. De cum a apărut, a devenit lider la descărcările genului. Alte apariţii televizate ca dansator includ „Giselle” cu Alina Cojocaru la Baletul Regal din Londra, „Frumoasa din pădurea adormită”, „A Folk Tale” („O poveste populară”) şi „Hamlet”. De asemenea, a mai apărut în transmisiuni TV în baletele „Cenuşăreasa”, „Don Quijote”, „Manon”, „Lacul lebedelor”, „Oneghin”, „Frumoasa din pădurea adormită”, „Mime Matters”, „The Dream” şi în diverse gale.

Premii
În 1993, Johan Kobborg a primit medalia de aur la Concursul Erik Bruhn din Canada. Anul următor a primit Marele Premiu la Concursul Internaţional de Balet de la Jackson, SUA, şi Marele Premiu la Concursul Internaţional Nureev din Ungaria. În 1996 a fost nominalizat pentru premiul Benois de la Danse pentru rolul James din „La Sylphide”. A câştigat Premiul Cercului Criticii de Dans pentru cel mai bun dansator şi a primit mai multe premii în Danemarca.

În anul 2006, a fost nominalizat pentru două Premii Lawrence Olivier la Londra, unul pentru producţia „La Sylphide” de la Baletul Regal şi altul pentru interpretarea din „The Lesson”, spectacolul lui Fleming Flindt.

În  anul 2009, spectacolul său „La Sylphide” de la Teatrul Bolşoi a fost nominalizat la Premiul Masca de Aur la Moscova pentru cel mai bun spectacol al anului.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite