„Poziţia copilului“ – nota 6 în România, aur la Berlinală

„Poziţia copilului“ – nota 6 în România, aur la Berlinală

Producătoarea Ada Solomon şi regizorul Călin Netzer, cu trofeul câştigat de filmul „Poziţia copilului“ FOTO: REUTERS

În 2010, filmul „Poziţia copilului“ a fost respins de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), cu nota 6,34. După câteva luni, producătorii începeau să lucreze, cu finanţări strânse pe cont propriu, la pelicula care avea să primească „Ursul de Aur“ la Festivalul de Film de la Berlin

Ştiri pe aceeaşi temă

În discursul său de pe scena Galei Festivalului de la Berlin, de după anunţarea „Ursului de Aur“, Ada Solomon, producătoarea filmului „Poziţia copilului“, a atras atenţia asupra slabei susţineri din partea statului român în ceea ce priveşte producţia cinematografică: „Politicienii români ar trebui să fie mai atenţi faţă de cinematografia română şi de cineaştii români, care sunt nişte ambasadori extraordinari pentru România“. 
 
Întoarsă în România, producătoarea a ţinut să sublinieze încă o dată potenţialul filmelor autohtone: „Cinematografia românească este cel mai bun brand de ţară pe care îl avem în acest moment şi pentru ea se cheltuiesc mult mai puţine milioane decât se cheltuiesc pentru diversele campanii legate de brandul de ţară“, a declarat Ada Solomon, pe Aeroportul „Henri Coandă“ din Bucureşti. 
 
Respins la concurs
 
Filmul „Poziţia copilului“, recompensat sâmbăta trecută cu „Ursul de Aur“ la Berlinală, a fost respins de la finanţare în 2010, în urma concursului organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC). Juriul a notat scenariul scris de Răzvan Rădulescu şi de Călin Netzer cu nota 6,34. În acel an, cea mai mare finanţare de la CNC obţinea filmul „Despre oameni şi melci“ al lui Tudor Giurgiu (1.635.000 RON). 
 
Al doilea buget ca mărime (1.561.841 RON) era acordat lui Sergiu Nicolaescu, pentru filmul „Ultimul corupt al României“, deşi scenariul acestuia se situase pe locul nouă în clasamentul concursului. Filmul lui Nicolaescu nu a obţinut niciun premiu şi nu s-a bucurat nici de succes de box-office: a avut în total 13.195 de spectatori şi încasări de 225.814,77 RON.
 
După ce regizorul Călin Netzer a fost refuzat de CNC în 2010, el a făcut lobby pe lângă firmele care ar fi putut oferi finanţări şi, la opt luni după concurs, Călin Netzer împreună cu Ada Solomon au căpătat siguranţa financiară de care aveau nevoie şi s-au apucat de lucru la film. 
 
Anul următor, în 2011, scenariul peliculei „Poziţia copilului“ a câştigat, în fine, concursul CNC şi a obţinut o finanţare de 49% (adică 438.400 de euro) din bugetul filmului. Din această sumă, 380.000 de euro este rambursabilă – pe măsură ce filmul va întregistra câştiguri, producătorii vor înapoia statului banii împrumutaţi. 
 
Grantul nerambursabil este de doar 58.400 de euro. Restul de până la 850.000 de euro, bugetul final al peliculei, a provenit de la companii media şi de publicitate, distribuitori internaţionali, precum şi de la cele două case de producţie ale filmului - „Parada Film“ şi „Hai Hui Entertainment“. 
 
CNC, criticat de cineaşti
 
Anomalia concursului din 2010 este observată inclusiv de Tudor Giurgiu, cel care atunci obţinea cea mai mare finanţare: „CNC ajută atât de mult cinematografia românească, încât filmul «Poziţia copilului» a primit în 2010 punctajul de 6,34 la scenariu“, a declarat el pentru „Adevărul“. „Sub paravanul unui concurs cu punctaje clare, la sutime, departajarea este, de fapt, discreţionară“, a adăugat Tudor Giurgiu. 
CNC ajută atât de mult cinematografia românească, încât filmul «Poziţia copilului» a primit în 2010 punctajul de 6,34 la scenariu. 
Tudor Giurgiu, regizor
De ce e nemulţumit de cum susţine CNC cinematografia românească, deşi scenariul depus de el a obţinut finanţare? „Problema e că, pe lângă banii investiţi în filme cu care se iau premii, se cheltuiesc şi multe milioane de euro pe aberaţii“, a precizat Tudor Giurgiu. În ultimii şase ani au fost, într-adevăr, 29 de milioane de lei cheltuiţi pe filme care au făcut performanţă, dar şi alte 19 milioane pe „festivaluri şi producţii de care n-a auzit nimeni“, după cum a constatat Giurgiu.  
 
Cineaştii români au reclamat, în mai multe rânduri, dezinteresul autorităţilor române faţă de susţinerea materială a producţiilor cinematografice. Cristian Mungiu trimitea în 2009 o scrisoare deschisă Centrului Naţional de Cinematografie, iar, în decembrie 2012, regizorul Tudor Giurgiu semnala, într-o altă scrisoare publică, problemele din CNC, şi preciza că „primul pas spre normalitate în filmul românesc este demisia lui Eugen Şerbănescu, directorul CNC“. 
 
Regizorul Cristi Puiu, recunoscut pentru premiul „Un certain regard“ obţinut la Cannes, în 2005, cu filmul „Moartea domnului Lăzărescu“, critică, de asemenea, politica statului în ceea ce priveşte finanţarea producţiilor cinematografice. „Cinematografia este singura carte de vizită pe care ne-o putem prezenta cu fruntea sus în străinătate“, a subliniat regizorul. 
 
El apreciază că CNC nu este decât un intermediar al relaţiei între Ministerul Culturii şi acest sector. Puiu a povestit, pentru „Adevărul“, cazul filmului său „Aurora“: finanţarea primită de postul de televiziune franco-german Arte a fost de două ori mai mare decât cea primită de la CNC. 
Tudor Giurgiu nu trebuie să comenteze, pentru că are datorii la CNC. 
Eugen Şerbănescu, preşedintele CNC
Totodată, Cristi Puiu a acuzat atitudinea directorului CNC faţă de succesul filmului „Poziţia copilului“ la Berlinală. „Eugen Şerbănescu se împăunează cu merite care nu sunt ale lui. Reuşitele sunt, de fapt, ale regizorilor care s-au zbătut să obţină finanţări“, a completat regizorul. 
 
Invitat să-şi spună punctul de vedere faţă de acuzaţiile lui Giurgiu şi Puiu, şeful Centrului Naţional al Cinematografiei consideră că cei doi regizori nu pun corect problema, deoarece nu trebuie comparată contribuţia statului cu cea a producătorilor, respectiv regizorilor, în realizarea unui film. 
 
„E greşit să se contrapună meritele CNC cu cele ale regizorului“, a spus Şerbănescu, care a ţinut să sublinieze că această „calitate de câştigător al concursului organizat de CNC deschide porţile către celelalte filme produse de un regizor“. „Meritul principal (n.r. - pentru obţinerea unui premiu precum Ursul de Aur) este al regizorului, până la urmă“, a conchis Eugen Şerbănescu.
 
Întrebat cum explică nota pe care a obţinut-o „Poziţia copilului“ în 2010, situaţie semnalată de Tudor Giurgiu, Şerbănescu a precizat că Giurgiu nu trebuie să comenteze, pentru că are datorii la CNC.
 
 

Regizorul Călin Peter Netzer, ținând în mână premiul „Ursul de Aur” câștigat cu pelicula „Poziția Copilului” la Festivalul de Film de la Berlin FOTO Reuters

Imagini din aceeasi galerie
  • Regizorul Călin Peter Netzer, ținând în mână premiul „Ursul de Aur” câștigat cu pelicula „Poziția Copilului” la Festivalul de Film de la Berlin FOTO Reuters
  • Premiul „Ursul de Aur” FOTO Reuters
  • Călin Peter Netzer (37 de ani) a adus primul „Urs de aur” pentru lungmetraj din istoria cinematografiei româneşti FOTO Reuters
  • Regizorul Călin Peter Netzer și producătoarea Ada Solomon, la Festivalul de Film de la Berlin, după câștigarea premiului „Ursul de Aur” pentru pelicula „Poziția Copilului” FOTO Reuters
  • Ada Solomon și Călin Peter Netzer FOTO Reuters
  • Călin Peter Netzer FOTO Reuters
  • Actrița Luminia Gheorghiu a făcut furori în Germania, după Festivalul de Film de la Berlin, în urma căruia a ajuns celebră datorită rolului de mamă posesivă jucat în filmul „Poziția Copilului” FOTO Reuters
Distribuie imaginea
citeste totul despre: