VIDEO Pianistul şi compozitorul Stefano Bollani: „Am studiat câteva luni teme din muzica românească, pentru a putea improviza la Ateneu“

Jazzul este însă doar una dintre nenumăratele faţete artistice ale pianistului, compozitorului, showmanului italian Stefano Bollani, vedetă a mediilor audiovizuale din Italia. Artistul a concertat pe 27 august la Ateneul Român.

Concertul organizat de Institutul Cultural Român a făcut parte din seria evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri şi a fost inclus de Ministerul Afacerilor Externe în programul oficial al manifestărilor din acest an ale Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române. „Concerto Azzurro“, compus de Bollani în 2017, a fost înregistrat alături de Orchestra Simfonică Radio MDR din Leipzig, condusă de Kristjan Järvi la Gewandhaus zu Leipzig. Compoziţia, care reflectă pasiunea lui pentru jazz, va fi lansată oficial în a doua parte a anului 2018, de casa de discuri ALOBAR.

„Stefano Bollani se impune printr-un nonconformism clasic, fiind un muzician complex şi original. El este şi un excelent pianist, care are la bază o formaţie clasică, şi acest lucru se vede în concepţia sa muzicală de jazz simfonic“, a apreciat dirijorul Iosif Ion Prunner.

„Stefano Bollani este un campion al versatilităţii. E capabil să abordeze, cu uluitoare dexteritate, toate stilurile pianistice, reunindu-le în buchete ameţitor colorate. Există la el o permanentă densitate ideatică, dar pe care ştie să o livreze limpede, cu un tuşeu mângâietor. Într-o epocă a virtuozităţii asumate, Bollani o etalează pe a sa proprie nu ca scop în sine, ci ca modalitate de a investiga infinitatea emoţiilor umane“, au scris despre artist criticii de specialitate.

Weekend Adevărul“: Ce înseamnă "azzurro" în conceptul dumneavoastră muzical?

Stefano Bollani: „Concerto Azzurro“ se bucură şi de prezenţa extraordinară a percuţionistului italian Bernardo Guerra. Am fost bucuros să interpretez pe scena Ateneului Român, atât „Rhapsody in Blue“ de George Gershwin, una dintre capodoperele muzicale ale tuturor timpurilor, cât şi „Concerto Azzurro“, compoziţia mea. Sub semnul simbolic „azzurro“, ne exprimăm pe noi înşine în ipostaza de artişti. Azur înseamnă comunicare. Exprimă nevoia de libertate a unui interpret.  De asemenea, am improvizat pornind de la muzică românească. Încerc să fiu liber în faţa structurilor pe care le compun. M-am lăsat purtat, pe scena Ateneului, de aripile inspiraţiei de moment.

Cum v-a influenţat muzica lui Gershwin, „The Rapsody in Blue“?

De fapt, mai târziu am înţeles că am ales drept nume al concertului meu o culoare similară cu a unei piese de Gershwin. Pentru siguranţă, avem şi altceva în  comun: amândouă compoziţiile improvizează la pian.

Cum aţi fost inspirat de muzica românească?

Improvizaţia înseamnă să cânţi în prezent. Procesul improvizaţiei e acesta: e ca şi cum a-i construi un pod şi am merge pe acel pod. Am studiat câteva luni teme din compoziţia românească pentru a putea improviza la Ateneu.

Cântaţi şi la Bran la Festivalul de Jazz de câţiva ani...

Iubesc castelul Bran, e o atmosferă incredibilă acolo. Acum aştept cu nerăbdare să cânt la Ateneu cu Filarmonica „George Enescu“. Am înregistrat cu mulţi ani în urmă o compoziţie de-a lui Enescu, „Legende“, cu un mare trompetist din Italia, Marco Tamburini. E o bucată tare frumoasă a maestrului George Enescu, pentru pian şi trompetă, compusă în 1906. Titlul „Legende“ arată ce a devenit muzicianul peste timp. O muzică blândă şi relaxantă, puţin nostalgică, dar minunată.

Cum se pot sparge tiparele unui concert de muzică clasică? 

Nu sparg nicio regulă în muzică, nu percep, pe scenă,  că sunt reguli stricte. Acesta e secretul. Jazzul, muzica simfonică, rock&roll sunt numai cuvinte pe care le folosim pentru a vorbi despre muzică. Duke Ellington obişnuia să spună că sunt numai două feluri de muzică: cea bună şi cea rea. 

Cum aţi descoperit  jazzul după ce aţi studiat muzica clasică?

Când aveam 11 ani, am auzit o înregistrare cu Charlie Parker. Am fost încântat de muzică, apoi am înţeles că  el a folosit o „gramatică“ special compoziţională pentru a introduce muzica lumii.

Ce înseamnă muzica inspirată de dadaism pentru dumneavoastră?

Orice curent înseamnă un singur lucru: comunicare. Cred că sunt îndrăgostit de muzică, de orice fel de muzică. Datorită artiştilor dadaişti, am avut parte de suprarealism şi de multe alte lucruri interesante.

MUZICĂ ŞI DIPLOMAŢIE

Muzica şi diplomaţia culturală au reprezentat chintesenţa concertului de la Ateneu.

Pianistul şi compozitorul italian Stefano Bollani a fost ovaţionat la scenă deschisă de un public entuziasmat de surpriza oferită: un melanj  de improvizaţii la pian pe teme din folclor, compoziţii proprii şi muzică clasică.

Artistul italian a interpretat, alături de Orchestra Filarmonicii „George Enescu“, dirijată de maestrul Iosif Ion Prunner, propria sa compoziţie - „Concerto Azzurro“ pentru pian şi orchestră, cântat în premieră în România, iar în a doua parte a serii publicul a putut asculta faimoasa „Rhapsody in Blue“ de George Gershwin. În ovaţiile spectatorilor, Stefano Bollani a improvizat la pian teme inspirate din folclorul românesc, printre care „Bun îi vinul ghiurghiuliu“, cunoscut graţie interpretării inconfundabile a Mariei Tănase, dar şi din „Valurile Dunării“ de Iosif Ivanovici, „Hora Staccato“ de Grigoraş Dinicu sau „Reality“de Vladimir Cosma.

„Suntem onoraţi să aplaudăm pe această scenă, într-un edificiu emblematic, un compozitor şi un pianist italian, alături de o orchestră românească extraordinară, condusă de un dirijor de calitatea maestrului Iosif Ion Prunner. A fost o seară magnifică la Ateneul Român, am asistat la un dialog muzical de excepţie, în care am înţeles că, prin muzică şi diplomaţie culturală, pot fi depăşite orice fel de graniţe“, a subliniat Liliana Ţuroiu.

Preşedintele ICR a menţionat că evenimentul de la Ateneu, susţinut de Stefano Bollani sub egida anului Centenar, are valoarea unui memento:„1918 a fost, pentru românii din provinciile istorice unite cu ţara, momentul dobândirii unei libertăţi fundamentale – libertatea de a-şi trăi plenar identitatea naţională O identitate care nu exclude, ci se nutreşte din proximităţile ei culturale europene. Ne exprimăm gratitudinea că Ministerul Afacerilor Externe a inclus acest eveniment în programul oficial al manifestărilor din acest an ale Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române. Muzica înseamnă diplomaţie, muzica uneşte nu dezbină. Prin asemenea evenimente, ne cunoaştem mai bine unii cu alţii - artişti, diplomaţi, public meloman din toate colţurile lumii. Ne-am bucurat foarte mult că artistul italian ne-a promis că va cânta pe toate meridianele lumii improvizaţiile inspirate de teme muzicale româneşti, pe care le-a interpretat pe scena Ateneului“.

Prezentatoarea evenimentului, Iuliana Tudor, a subliniat importanţa desfăşurării acestui eveniment de înaltă ţinută culturală la sediul Filarmonicii „George Enescu”, una din instituţiile fundamentale ale culturii naţionale, care în 2018 aniversează 150 de ani de la înfiinţare. De asemenea, tot în acest an se sărbătoresc 130 de ani de la construirea Ateneului Român, unul dintre edificiile-simbol ale culturii naţionale.

La finalul concertului, preşedintele ICR,Liliana Ţuroiu, le-a înmânat artistului Stefano Bollani şi dirijorului Iosif Ion Prunner Distincţii de Onoare din partea Institutului Cultural Român, oferind artistului italian şi o lucrare semnată de Dan Băncilă.

„Sunt onorat să răspund invitaţiei Institutului Cultural Român. Pentru partea de improvizaţii am studiat muzica românească timp de câteva luni şi am ales să cânt ceea ce m-a inpirat cel mai mult din tot ceea ce am ascultat. Aveţi o muzică şi o cultură cu adevărat extraordinare. Enescu şi Lipatti sunt modele pentru orice muzician din acestă lume“, a spus, după concert, artistul Stefano Bollani.

„Concerto Azzuro a fost compus de Stefano în 2017. E prima dată când a introdus tobele în acest concert, deci varianta aceasta de concert a fost interpretată în premieră în România. Suntem încântaţi că suntem aici“, a declarat percuţionistul italian Bernardo Guerra.

„Stefano Bollani se impune printr-un nonconformism clasic, fiind un muzician complex şi original. El este şi un excelent pianist, care are la bază o formaţie clasică, şi acest lucru se vede în concepţia sa muzicală de jazz simfonic. E o bucurie să găzduim, pe scena Ateneului, Concerto Azzurro, cântat în premieră în România“, a subliniat dirijorul Iosif Ion Prunner.

Deşi sunt specialist în muzica clasică, îmi place energia şi creativitatea pe care o dă muzica pe care am ascultat-o pe scene Ateneului Român. Stefano Bollani este un interpret de excepţie, care savurează propria energie interioară pentru a o expune şi altora. A fost un concert plin de viaţă şi de momente emoţionale de toate culorile. Publicul a recepţionat acest mesaj cosmopolit al lui Stefano Bollani, a spus Marin Cazacu.

Se vede că artistul face televiziune, ştie să fascineze publicul, a folosit elemente de actorie în showul său. Improvizaţiile sunt profesioniste, se vede că Bollani e un showman, obişnuit cu spectacolul de televiziune. Acest artist a apărut altfel decât ne-am aşteptat pe scena Ateneului Român, l-am privit cu simpatie “, a punctat regizorul Cristian Mihăilescu.

„Stefano Bollani a fost un adevărat ambasador cultural, luni seară, pe scena Ateneului. Artistul a avut momente în care a vorbit, prin muzica sa, un limbaj pur românesc. ICR trebuie felicitat pentru această iniţiativă de înaltă ţinută culturală“, a spus soprana Felicia Filip.

La concert au participat numeroase personalităţi din lumea culturală şi diplomatică, printre aceştia numărându-se acadamicianul Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, academicianul Eugen Simion, Irina Sanda Cajal, subsecretar stat stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Francisc Doboş, purtător de cuvânt al Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti, Florentina Niţu, decanul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, Marinela Ţepuş, director al Teatrului „Nottara“, istoricul Georgeta Filitti, academician Maya Simionescu, Gilda Lazăr, Manuela şi Răsvan Cernat, Felicia Filip, Cristian Mihăilescu, Nicolae Voiculeţ, Daniela Nane, Marin Cazacu, Nicolas Simion, Bujor T. Rîpeanu, compozitorul Marcel Spinei, Aura Christi, Silvia Colfescu. De asemenea, au fost prezenţi E. S. Domnul Ramiro Fernández Bachiller, ambasadorul Spaniei, E. S. Domnul Derek Feely,ambasadorul Irlandei,E. S. doamna Ioana Bivolaru, ambasadorul României în Portugalia, E. S. Doamna Tamar Samash, ambasadorul Israelului în România, E.S. Adrian Cioroianu, ambasador, delegat permanent al României pe lângă UNESCO, Corina Creţu, Comisar European pentru Politici Regionale, E. S. Domnul Gabriel Şopandă, ambasadorul României în Republica Turcia, domnul Mihail Bujor Sion, însărcinat cu afaceri în Republica Filipine, E. S. Domnul Ion Gâlea, ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Republica Bulgaria, Andrei Ţărnea, Comisar General în România al Sezonului România-Franţa, înalţi funcţionari ONU, doamna Sandra Pralong, consilier de stat, Administraţia Prezidenţială, domnul Ioniţă Cosmin Constantin, gerant interimar al României la Sankt Petresburg, domnul Ezio Perraro, director la Institutul Italian de Cultură Bucureşti, Monseniorul Miguel Maury Buendia, Nunţiul Apostolic, doamna Gabriela Creţu, senator.