O fereastră spre Matera, la Institutul Italian de Cultură VIDEO

Peisaj din Matera, Capitala Culturală Europeană 2019            FOTO: Sonia Tralli

Marţi, 9 aprilie, de la 17.30, la Institutul Italian de Cultură va avea loc evenimentul "O fereastră spre Matera", organizat de Ambasada Italiei din Bucureşti şi de Fundaţia Matera 2019. Matera (Italia) şi Plovdiv (Bulgaria) sunt capitale culturale europene în 2019.

Seara dedicată istoriei, artei şi culturii lucane de la Institutul Italian de Cultură se va deschide cu inaugurarea expoziţiei „Peisaje de Sud de Constantin Udroiu", pictor român care a creat în Basilicata. După expoziţie va urma o masă rotundă la care vor fi invitaţi  arheologul Mihaela Adameşteanu, nepoata lui Dinu Adameşteanu care a descoperit Magna Grecia lucană, cheful Federico Valicenti, preşedintele Societăţii "Dante Alighieri", Pino Suriano, directorul artistic "Matera in Canta Dante", Franco Palmieri, care va susţine un moment poetic- teatral, “Le pietre parlano”/ "Pietrele vorbesc". 

Doi profesori italieni care provin din Basilicata, traducătorul şi profesorul de la Şcoala Italiană Aldo Moro Bucureşti, Serafina Pastore, şi cercetătorul în Istoria Relaţiilor Internaţionale de la Universitatea din Bucureşti, Ida Valicenti au iniţiat acest eveniment cu scopul de a consolida şi promova legăturile artistice şi culturale între România şi Basilicata.

Basilicata, cunoscută în trecut şi ca Lucania, este o regiune din sudul Italiei, alcătuită de două provincii: Potenza şi Matera. Plovdiv (Bulgaria) şi Matera (Italia) deţin timp de un an titlul de capitală europeană a culturii. Sibiu a avut acest rol în 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană.

Constantin Udroiu (1930-2014)  a lucrat în Basilicata.  În 2010, cu ocazia aniversării a 80 de ani, în prezenţa unor importante personalităţi politice ale Italiei, a afirmat : „Sunt de 40 de ani în Italia, dar continui să simt româneşte şi mă voi stinge cu acelaşi sentiment. Tot ceea ce am creat în această lume se adaugă stingher vastei opere a premergătorilor mei, oamenii de artă români”.

S-a remarcat în special în arta sacră, elementele de iconografie bizantină fiind o caracteristică apreciată de arhitecţi şi specialişti, lăsându-şi semnătura pe absidele şi boltele multor biserici din Italia şi nu doar.

În numeroase interviuri Constantin Udroiu afirma: ”Consider arta bizantină românească punctul principal de pornire pentru orice pictor român. Personal sunt profund legat de tradiţia culturală a ţării mele”.

Chipul pictorului exprima umanitate, căldură, înţelepciune. A câştigat respect şi simpatie prin ceea ce a fost, evitând arenele publice zgomotoase şi goana pentru protagonism. Dragostea pentru artă şi lucrul bine făcut, opţiunea pentru ca forma să aibă conţinut, ataşamentul pentru valorile româneşti şi universale, au făcut din maestrul Udroiu un model.