INTERVIU Violonistul suedez Christer Thorvaldsson: „În Celibidache ardea un foc mistuitor“ VIDEO
0
Concermaistrul Christer Thorvaldsson, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Sergiu Celibidache în perioada carierei sale în Suedia, spune că dirijorul român a pus Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Suedeze pe harta marilor orchestre ale lumii.
Corespondenţă din Suedia
Muzician suedez cu o carieră impresionantă, Christer Thorvaldsson, în vârstă de 75 de ani, vorbeşte despre Sergiu Celibidache ca despre un căpitan care şi-a condus echipajul orchestrei prin furtuni puternice şi periculoase. Susţinut de strădania deplină a membrilor orchestrei, Celibidache i-a purtat pe aceştia către esenţele muzicii şi a pus Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Suedeze pe harta orchestrelor foarte bune ale lumii. Sergiu Celibidache a condus, începând din 1962, Orchestra Radio Suedeză timp de nouă ani. În1965, a devenit dirijorul principal al Orchestrei Radio, care a ajuns, sub conducerea sa, la un număr de 100 de muzicieni şi a devenit un ansamblu de cel mai înalt nivel international. În 1967, a fost numită oficial Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Suedeze, una dintre cele mai faimoase instituţii muzicale din spaţiul scandinav, ansamblu care susţine în prezent concertele în sala Berwaldhallen în Stockholm.
„Weekend Adevărul“: Cum l-aţi întâlnit pe Sergiu Celibidache?
Christer Thorvaldsson: Între 1964 şi1968 am fost elev al profesorului Endre Wolf la clasa de vioară, în cadrul Şcolii de muzică a Radiodifuziunii Suedeze. Cursurile s-au desfăşurat în Castelul Edsberg, Sollentuna, Stockholm. Celibidache ţinea cursuri în mod regulat în acea perioadă. Cursurile erau în limba germană, traduse apoi în suedeză de către Erik Back, directorul Şcolii Sven, care era, de asemenea, compozitor. Prima întâlnire cu maestrul a fost, bineînţeles, una foarte specială: atmosfera vibra de tensiune şi de aşteptare. Linişte totală în sală – şi, după o scurtă prezentare făcută de domnul director, maestrul şi-a început imediat prelegerea intitulată „Călătorie unică în lumea muzicii“. Aceasta s-a dovedit a fi una extraordinară în toate sensurile cuvântului. Desigur, cursul era de un nivel foarte ridicat, însă uneori era imposibil să înţelegem tot ce ne învăţa sau încerca să ne înveţe.
Celibidache reuşea să ne farmece şi să ne ţină atenţi de-a lungul unor ore intense.
Cum l-aţi portretiza pe marele dirijor român?
Înfăţişarea lui avea un fel de magnetism şi de putere de tip Napoleon cu care ne acapara şi care strecura teamă în suflete. Uneori, Celibidache ne călăuzea într-o analiză a mişcărilor din concertele solo atunci când ne punea întrebări. Putea fi destul de terifiant – însă nu se indispunea dacă răspunsul primit era greşit sau nesatisfăcător. De fapt, uneori chiar ne încuraja! De asemenea, audiam înregistrări ale unor maeştri precum Heifetz, Elman, Oistrah, Horowitz. Comentariile nu erau întotdeauna apreciative.
Era o persoană foarte charismatică. În Celibidache ardea un foc mistuitor, care i-a dat putere în toţi anii în care am avut privilegiul să cânt sub bagheta domniei sale, atunci când am devenit membru al Orchestrei Simfonice Radiodifuziunii Suedeze în Stockholm.
„Interpretarea muzicală, o treabă serioasă“
În calitate de director artistic al orchestrei suedeze, Celibidache a realizat numeroase turnee internaţionale. Ce amintiri păstraţi din timpul acestor călătorii?
În 1967, orchestra suedeză a mers în primul său turneu internaţional. Cele două ţări care trebuiau cucerite erau Danemarca şi Germania. Am avut marele noroc să particip la acest turneu, însă nu îmi finalizasem studiile în cadrul şcolii de muzică a Radiodifuziunii. Privind retrospectiv, s-a dovedit a fi un turneu de o importanţă extraordinară, istorică. Suedia nu avea însemnătate prea mare pe harta muzicală a Europei. Situaţia avea să se schimbe după acel turneu. Atât spectatorii, cât şi criticii au fost impresionaţi mai ales de nivelul foarte ridicat al modului în care orchestra interpreta sub conducerea lui Celibidache. Ei credeau că o orchestră din ţinuturile reci nordice nu avea cum să cânte la asemenea nivel, însă chiar asta s-a întâmplat. De fapt, această muncă de pionierat a deschis drum şi pentru turnee ulterioare – nu doar pentru Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Suedeze – ci a încurajat şi alte orchestre să acceadă la standarde înalte.
Cât de încordată putea deveni relaţia sa cu orchestra?
Pregătirile pentru concerte se făceau meticulos. Pentru Celibidache, interpretarea muzicală era o treabă foarte serioasă. Toate concertele erau la fel de importante. Orchestra trebuia ca, în orice moment, să fie pregătită să cânte la cel mai înalt standard posibil. Asta a pus, uneori, presiune foarte mare pe membrii orchestrei. Au apărut situaţii dificile între maestru şi orchestră.
E greu să fii în top, asta necesită mult efort din partea tuturor. Nu toată lumea era pregătită să facă asta în mod constant – pentru că e dureros! Dar, până la urmă, ne uneam forţele şi se cânta dumnezeieşte.
Care a fost o interpretare de neuitat a unei lucrări sub conducerea lui Celibidache?
Un punct de reper important în istoria de 85 de ani a orchestrei l-a reprezentat, fără îndoială, turneul din Germania şi Austria, respectiv din Berlin şi Viena, din anul 1969. Chiar şi acum, după 52 de ani de la concertele susţinute în Berlin, resimt provocarea enormă pe care am simţit-o cu toţii înainte de primul concert, precum şi descătuşarea totală şi fericirea care ne-au cuprins după interpretarea extraordinară a Simfoniei nr. 4 de Bruckner. Acest moment pentru mine reprezintă o amintire inegalabilă ce o voi purta în suflet toată viaţa. Desigur, şi concertele din Viena au reprezentat o provocare enormă, la fel ca şi cele din Berlin. Voi încerca să rezum atmosfera printr-o metaforă: căpitanul Celibidache şi-a condus echipajul prin furtuni puternice periculoase. Susţinut de strădania deplină a fiecărui muzician din orchestră, a pus în cele din urmă fiecare spirit luptător la adăpostul muzicii. Mi-e imposibil să nu îl asociez pe Celibidache cu cea mai bună interpretare a simfoniei „La Mer“ de Debussy! Desigur, aceasta este una dintre cele mai populare şi mai des interpretate compoziţii din întreaga lume. Eu am cântat-o de o sută de ori cu tot felul de dirijori. De fiecare dată, mereu îmi venea în minte însă interpretarea maestrului Celibidache.
Ce compozitori au fost puşi în valoare de Sergiu Celibidache? A fost atras să îi descopere şi pe compozitorii suedezi?
Da, Celibidache a dirijat lucrări compuse de compozitori suedezi contemporani. Principalii compozitori din acea perioadă erau: Karl-Birger Blomdahl, care a fost şi directorul departamentului de muzică al Radiodifuziunii Suedeze şi colaborator apropiat al lui Celibidache, Sven-Erik Bäck, Ingvar Lidholm. Amintesc doar câteva dintre interpretările memorabile date de Celibidache unor capodopere scrise de compozitori din secolul al XX-lea: Igor Stravinski (Pasărea de Foc),Béla Bartók (Concertul pentru Orchestră), Serghei Prokofiev (Simfonia nr. 5), Dmitri Şostakovici (Simfonia nr. 5). Să nu îi uităm pe Richard Strauss (Don Juan), pe Jean Sibelius (Simfornia nr. 5), precum şi pe Maurice Ravel (Tablouri într-o expoziţie – aranjamentul său instrumental pentru suita de pian a lui Modest Mussorgski). O problemă majoră la acea vreme, care nu poate fi trecută cu vederea, era reprezentată de lipsa unei săli mari de concerte pentru orchestră, întrucât Radiodifuziunea din Suedia nu dispunea de aşa ceva. Repetiţiile se ţineau întotdeauna la vechea Academie Regală de Muzică din Nybrokajen. Era o clădire din secolul al XIX-lea, cu o istorie bogată, însă departe de standardul necesar pentru a găzdui o orchestră simfonică de mărimea şi de nivelul Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Suedia. A durat mult până când Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii avea să aibă propria sală de concerte: Berwaldhallen. Gândindu-mă la acea perioadă din urmă cu jumătate de secol, la întâlnirea cu maestrul Sergiu Celibidache, sunt cu totul copleşit de emoţie.
La Stockholm a fost lansat DVD-ul „Pe urmele lui Celibidache în Suedia”, care conţine filmul documentar intitulat „Despre Sergiu Celibidache, cu dragoste, dupa 25 de ani”, realizat, sub egida Institutului Cultural Român din Stockholm, de Trinitas TV, prin echipa coordonată de Cristina Liberis, la finalul anului trecut. Pe DVD filmul este subtitrat în limba suedeză.
Trei muzicieni din spaţiul scandinav care au lucrat cu Sergiu Celibidache: Stig Nilsson, Arve Tellefsen, Christer Thorvaldsson. Artiştii au rememorat, după decenii, amintiri despre marele dirijor român
Documentarul prezintă o întâlnire emoţionantă cu trei dintre cei mai apreciaţi muzicieni scandinavi, Arve Tellefsen, Christer Thorvaldsson, Stig Nilsson, care l-au însoţit pe marele dirijor în parcursul carierei acestuia în Suedia.
Aceşti artişti cunoscuţi în spaţiul scandinav s-au întâlnit la Oslo, în Norvegia, pentru a povesti cu admiraţie şi respect, în exclusivitate pentru acest film, despre cum marele dirijor român le-a marcat destinul profesional.
Pe DVD este prezentat întregul making-of al întâlnirilor de la Oslo cu artiştii din spaţiul scandinav care au colaborat cu Sergiu Celibidache.
Alături de documentar, au fost imprimate pe DVD încă patru interviuri cu cei trei muzicieni, care au fost difuzate în limba română în cadrul emisiunii „Lumea în armonie” la Trinitas TV, dedicată muzicii clasice de realizatorul Laurenţiu Topală.
Editarea interviurilor de pe DVD îi aparţine Paulei Damian, grafica şi subtitrarea lui Bogdan Aursachioaei. Interpretariatul a fost asigurat de Arina Stoenescu, iar traducerea de Åsa Apelkvist. Grafica DVD-ului este semnată de Marius Gheorghiu.
Interviu în emisiunea "Lumea în armonie"
Realizator şi moderator Trinitas TV: Laurenţiu Topală
CARTE DE VIZITĂ
Violonistul Christer Thorvaldsson, membru al Academiei Regale de Muzică
Nume: Christer Thorvaldsson
Data şi locul naşterii: 9 august 1946,Arvika, Suedia
Studiile şi cariera: A studiat doi ani cu Manoug Parikian la Londra şi patru ani cu Endre Wolff. Între anii 1965 – 1966 a participat la cursurile ţinute de Sergiu Celibidache, la castelul Edsberg în Sollentuna, Stockholm. Între 1967 şi 1971 a fost membru al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Suedia, condusă de Sergiu Celibidache în calitate de director artistic. A fost concertmaistru al Orchestrei Simfonice din Göteborg, în perioada 1976-2009. A fost ales membru al Academiei Regale de Muzică în anul 1996.
Locuieşte în: Göteborg.
VIDEO: Despre Sergiu Celibidache, cu dragoste, dupa 25 de ani
Filmul „Despre Sergiu Celibidache, cu dragoste, dupa 25 de ani– Întâlniri scandinave” a fost realizat, pentru ICR Stockholm şi Trinitas TV, de Cristina Liberis şi Laurenţiu Topală, imaginea este semnată de Valentin Micu, iar grafica îi aparţine lui Bogdan Aursachioaei. Subtitrarea şi interpretariatul au fost asigurate de Arina Stoenescu. Mulţumiri speciale: Berwaldhallen, Arve Tellefsen, Stig Nilsson, Christer Thorvaldsson, Radu Lăzărescu, Constanţiu Mara, Åsa Apelkvist si Ninni Nylén.
Se încarcă comentariile...
