Dragoş Buhagiar, realizatorul decorului Târgului din Piaţa Constituţiei: „Am păstrat iepurele şi găina din raţiuni financiare; elementul de noutate sunt ouăle”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dragoş Buhagiar este scenograful care a decorat de Paşte Piaţa Constituţiei     FOTO: Eduard Enea
Dragoş Buhagiar este scenograful care a decorat de Paşte Piaţa Constituţiei     FOTO: Eduard Enea

Scenograful Dragoş Buhagiar, realizatorul decorului Târgului de Paşti din Piaţa Constituţiei, a declarat pentru News.ro că este firesc să existe şi comentarii negative în legătură cu lucrarea sa, dar şi că a fost nevoit, din raţiuni financiare, să păstreze elemente din târguri organizate în ani anteriori şi să renunţe la anumite idei.

El a precizat că elementul de noutate îl reprezintă ouăle, dar că şi numărul acestora a fost înjumătăţit tot din cauza finanţării.

”Mie nu mi se pare rău că sunt comentarii negative, pentru că trăim într-o ţară liberă şi oamenii au dreptul să îşi spună ofurile. Şi tocmai asta e frumuseţea vieţii, că oamenii sunt diferiţi. De ce trebuie să mă aştept eu ca tuturor să le placă ceea ce fac? Trebuie să ne obişnuim şi cu alte păreri. Mie asta nu mi se pare rău. Profesional, adică tehnic şi ceea ce înseamnă să fii meşter în ceea ce faci, eu asta chiar sunt şi mă pricep”, a spus Dragoş Buhagiar, pentru News.ro, menţionând că nu a văzut comentariile negative, întrucât nu are televizoare în locuinţele sale şi nu deţine un cont de Facebook.

Scenograful a răspuns întrebărilor News.ro, după ce Primăria Capitalei a transmis că acele comentarii negative publicate pe reţelele de socializare în privinţa decorului târgului fac parte din ”corul declaraţiilor politicianiste exprimate de opoziţie”, într-o încercare de a prejudicia imaginea primarului Gabriela Firea şi a instituţiei pe care o conduce.

Dragoş Buhagiar a explicat că a fost contactat de Creart, cu care a lucrat şi pentru alte evenimente, şi că a fost nevoit să păstreze anumite elemente de decor folosite în ediţii anterioare ale târgurilor de Paşti sau a altor evenimente, precum căsuţele şi o instalaţie care reprezintă un iepure şi o găină. Elementele de noutate sunt ouăle decorative.

”Eu am acceptat să rearanjez practic şi lucruri existente. Ce a fost nou a fost povestea asta cu ouăle. De ce mi s-a părut important – pentru că e un punct, totuşi, important în tradiţia noastră povestea asta cu oul şi încondeiatul oului. E un brand românesc important oul încondeiat, pentru că, totuşi, toată lumea care vine prin muzee pe aici pleacă cu ouă. Chiar am cunoscut în Japonia persoane care aveau colecţie de ouă”, a spus el.

”Este firesc ca Creart să dorească să îşi refolosească investiţia. De asta nici nu am refuzat să preiau unele elemente. Există în Piaţă o găină cu un iepure, făcut de un alt artist acum trei patru ani. Nu am fost egoist – scoteţi găina. Din moment ce din banii publici s-au dat la un moment dat nişte bani pentru chestia asta... Practic, sunt mai multe idei adunate, dar eu am încercat să fac cu sens”, a adăugat el.

O parte din ouă sunt realizate din fibră de sticlă şi sunt demontabile, pentru a putea fi reciclate în următorii ani. Una dintre posibilităţi este organizarea unui atelier de pictură pe aceste ouă sau expunerea lor în jumătăţi, care să conţină alte ornamente, potrivit artistului.

image

”Mai sunt celelalte care sunt făcute dintr-un material contemporan, căruia i s-au aplicat nişte frezări. Sunt nişte ouă făcute din nişte intersecţii de planuri. Am pus cumva în relaţie de complementaritate un ou tradiţional şi foarte aproape de sursă, cum ar veni, cu unul făcut din materiale ale secolului XXI, în care noi trăim. Tradiţia poate fi transferată şi în modul ăsta mai departe, pentru un anume tip de gust. Eu aş vrea să fac numai instalaţii de artă, dar nu o să îl am numai pe domnul Pleşu sau pe domnul Patapievici invitaţi în Piaţa Constituţiei (râde, n.r.)”, a mai precizat artistul. 

Scenograful a clarificat faptul că iepurii din Piaţa Constituţiei nu îi aparţin, el ocupându-se de planul de amplasament.

”Iepurii nu îmi aparţin. Eu am făcut planul de amplasament, ţinând cont de feedbackurile care au fost în anii trecuţi – am înţeles că în Cişmigiu pe alee era foarte mare înghesuială şi că oamenii îşi doreau mai mult spaţiu, mai multe căsuţe, mai mulţi vânzători. Am preluat povestea asta cu spaţiul şi înghesuiala – în momentul în care oamenii se ciocnesc unii de alţii nu mai e nicio plăcere”, a explicat el.

Dragoş Buhagiar a precizat că planul de amplasament este solar – existând un centru de la care pornesc câteva raze – pentru a se crea mai mult spaţiu.

Scenograful s-a referit şi la locul în care s-a amplasat târgul, ”destul de vitreg” din punctul său de vedere, pentru că nu există suficientă natură.

”Spaţiul ăsta care este destul de vitreg după părerea mea, că nu e foarte prietenos în hăul ăla. În primul rând, pentru că nu avem natură acolo. Când tema este târgul de Paşti, de Florii, târgul de flori, fără natură, e mai... Până la urmă, e «challenge»”, a spus Dragoş Buhagiar.

Scenograful a precizat că s-a inspirat din bâlciurile de Paşti care obişnuiau să fie organizate pe vremuri şi că numărul ouălor de decor s-a înjumătăţit, din raţiuni de buget.

gabriela firea targ de paste foto inquam photos octav ganea

”Ele s-au înjumătăţit, s-au făcut mult mai puţine din raţiuni de buget. Eu am fost plecat din ţară foarte mult timp. M-au anunţat la un moment dat că nu prea mai sunt bani şi că o să se taie din ouă şi din unele şi din altele”, a spus el.

Scenograful ar fi vrut să aducă mai multă natură vie în decor, iar animalele să fi fost instalate pe iarbă, dar şi aceste idei au căzut din raţiuni financiare.

Despre valoarea contractului, artistul nu a făcut precizări, menţionând că a cerut, totuşi, ca ouăle să fie pictate manual.

”Nu ştiu aceste lucruri. Nici măcar nu m-am ocupat de execuţie. Sunt mai multe companii care au produs, fiecare pe specificul lor. Pentru mine nu neaparat are relevanţă o anumită sumă, are relevanţă ce iese după, dacă cât de cât conceptul mai poate sta în picioare după nu ştiu ce tăieri de buget”, a spus artistul.

Între proiectele la care Dragoş Buhagiar va lucra în următoarea perioadă se numără: un spectacol la Teatrul Metropolitan din Tokio, ”Richard al III-lea”, de William Shakespeare, pe care îl va regiza Silviu Purcărete, peste şase luni, un spectacol după un text japonez la Sibiu, alături de acelaşi regizor, dar şi două spectacole la Luxemburg şi unul la Teatrul Naţional din Budapesta.

Dragoş Buhagiar, membru al Uniunii Artiştilor Plastici şi membru al UNITER, a realizat scenografia a numeroase spectacole de teatru şi film, precum şi a unor evenimente prestigioase în cele mai mari oraşe din ţară şi din străinătate. Scenograful are în palmares multe distincţii, printre care şase premii UNITER, Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România, Premiul Connex de Excelenţă pentru imaginaţie şi imagine sau Premiul pentru scenografie oferit de Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru. 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite