Directorul Muzeului Naţional de Istorie a dat în judecată Ministerul Culturii pentru evaluarea activităţii sale manageriale

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu, a declarat, miercuri, pentru agenţia de presă News.ro, că a dat în judecată Ministerul Culturii, după anunţarea notei pe care a obţinut-o la evaluarea activităţii sale manageriale, respectiv 6,8.

Activitatea managerială a directorului MNIR pe parcursul ultimilor cinci ani a fost notată cu 6,8 de comisia de evaluare numită de Ministerul Culturii. "I-am dat în judecată, imediat după comunicarea rezultatului aşa-zisei evaluări”, a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu, pentru News.ro.

Oberländer-Târnoveanu a mai spus, pentru News.ro, că încă nu a fost atribuit contractul privind noul proiect de modernizare a Muzeului Naţional de Istorie a României.

”Sunt contestaţii care trebuie rezolvate şi probleme legate de posibile stări de incompatibilitate”, a explicat directorul muzeului.

În concursul internaţional de soluţii de arhitectură ”Noul Muzeu Naţional de Istorie a României”, primele trei locuri au fost ocupate de firmele Starh - Arhitectură, Construcţii, Design SRL (România), AWA-A (Spania) şi SC Studio Est and Partners SRL (România), proiectele lor primind cel mai mare punctaj dintr-un total de 37 de dosare înscrise. Anunţul a fost făcut pe 1 iulie.

Directorul instituţiei muzeale a precizat, atunci, că MNIR se va închide în 2017, pentru a fi disponibil pentru lucrările de refacere, urmând să se redeschidă peste cinci ani.

”În cinci ani, cea mai mare parte a muzeului ar trebui să fie accesibilă publicului, lăsând încă un an să deschidem încă două expoziţii care nu au în acest moment un echivalent - Muzeul Copilăriei şi Muzeul privind românii din afara graniţelor României”, a spus directorul MNIR.

”Proiectul nostru îşi doreşte deschiderea către public. Până în 2002, doar 5% din suprafaţa muzeului era dedicată altor activităţi decât cele expoziţionale. Dorim ca muzeul să aibă staţii pentru activităţi cu publicul, de la activităţi cu grupe foarte mici, de 15-20 de persoane, până la activităţi cu câte 500 de persoane sau cât va fi capacitatea auditoriului mare. Între ele va fi o gradare de spaţii multifuncţionale. Muzeul va avea şi o componentă digital virtuală”, a mai spus Ernest Oberländer-Târnoveanu.

El a adăugat că în viitorul muzeu, pe lângă expoziţiile clasice, privind preistoria, perioada antică, medievală, modernă, contemporană, vor exista expoziţii permanente ale Tezaurului Istoric, Cabinetului Numismatic şi Colecţia de medalii şi ordine, Muzeul Naţional Filatelic, dar şi un muzeu dedicat Muzeului Naţional, care anul viitor va împlini 45 de ani de existenţă.

Directorul MNIR a amintit că între anii 2002 şi 2006 a fost realizat un proiect de consolidare, restaurare şi reamenajare, care a eşuat.

”Colecţia noastră de peste 750.000 de piese a fost adăpostită în condiţii de criză în fostele săli de expoziţie şi cea mai mare parte din expoziţia permanentă a fost închisă, în aşa fel încât în acest moment nu mai funcţionează decât expoziţia permanentă a Tezaurului Istoric şi cea a Lapidariumului şi Columnei lui Traian”, a spus el.

Concursul internaţional de soluţii de arhitectură ”Noul Muzeu Naţional de Istorie a României” a fost lansat oficial pe 1 februarie, sub egida Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor. Jurizarea proiectelor înscrise s-a desfăşurat în perioada 28-30 iunie, iar premiile constau în 30.000, 20.000, respectiv 10.000 de euro pentru cei trei finalişti.

MNIR are o colecţie de 750.000 de piese, ce reuneşte importante descoperiri arheologice şi documente istorice ale României, multe dintre ele fiind unicate atât în ţară, cât şi în străinătate. Patrimoniul muzeului acoperă o perioadă de aproximativ 600.000 de ani de prezenţă umană în acest spaţiu geografic, începând din preistorie până în contemporaneitate.