TIFF2018. Mihai Chirilov, directorul artistic: „Corectitudinea politică este ceva în pericol de a atinge nişte extreme. Arta este şi trebuie să rămână democratică”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mihai Chirilov FOTO Eduard Enea
Mihai Chirilov FOTO Eduard Enea

Pe 25 mai debutează cel mai mare festival dedicat filmului de lungmetraj, Transilvania International Film Festival (TIFF), ajuns la cea de-a 17-a ediţie. Criticul de film Mihai Chirilov a vorbit la Adevărul Live despre ce îi aşteaptă pe participanţii la festival şi despre ce a stat la baza deciziilor de selecţie a filmelor.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul live

Programul ediţiei TIFF din acest an include nu mai puţin de 227 producţii –178 de lungmetraje şi 49 de scurtmetraje din toate colţurile lumii. Sute de invitaţi români şi străini, reprezentanţi de seamă din lumea filmului, şi-au confirmat deja prezenţa la TIFF.

Pentru echipa de oganizare poate că provocarea cea mai mare a rămas lipsa unei infrastructuri şi a unor condiţii prielnice unui festival de un asemenea calibru. 

„Avem nevoie de un cadru adecvat, de săli de cinema în care publicul să vadă toate aceste filme şi evenimente pe care le propunem”, a spus criticul de film Mihai Chirilov care a adăugat că organizatorii au trebuit să inventeze noi spaţii de proiecţie pentru că unele dintre cele folosite în anii anteriori nu erau disponibile. 

„Persona” cu Maia Morgenstern şi Oana Pellea 

Spotul cele de-a XVII-a ediţii TIFF le înfăţişează pe actriţele Maia Morgenstern şi Oana Pellea în personajele din capodopera lui Bergman, „Persona”. Dacă până în acest an, spotul avea în vedere o glumă o parodie, TIFF 2018 are ca eveniment principal retrospectiva regizorului suedez, unde primează alt gen de caracteristici.

„Am încercat să găsim o doză de ireverenţiozitate, dar fără să devenim foarte blasfemici, drept care am introdus acest twist vampiresc”, a mai spus Chirilov.

Bucuria organizatorilor a fost că cele două actriţe au acceptat provocarea de a deveni imaginea ediţiei din acest an. „Nu puteam să îl facem decât cu cele mai cunoscute, mai îndrăgite actriţe din România”, a mai spus directorul artistic al TIFF.

Centenarul Marii Uniri, a mai spus Chirilov, funcţionează în cazul TIFF, ca „pretext pentru a ne întoarce în timp la peste 100 de ani de film românesc şi să încercăm să extragem din această arhivă imensă a fimului românesc din epocă, filme şi mai cunoscute şi mai puţin cunoscute, interesul primar fiind acela de a găsi acele titluri care pot avea un impact la publicul de cinema astăzi”.

Ar fi dificil de găsit filme despre Marea Unire şi ar fi foarte tautologic, crede criticul de film. Ceea ce se va întâmpla la TIFF va fi mai degrabă un omagiu mult mai subtil şi mai adecvat momentului, oamenii având şansa să vadă filmele care-i scoteau pe români din casă în anii '70-'80 şi care nu au avut neapărat şansa unei popularităţi imense. 

Foxtrot, în deschidere

Pelicula „Foxtrot”, regizată de israelianul Samuel Maoz, care a primit marele premiu al juriului la Veneţia, va deschide TIFF2018. Un film care, a explicat Chirilov, arată cum istoria cu I mare afectează istoria cu i mic, un demers „foarte temerar”. 

„Samuel Maoz face parte din marea familie a cineaştilor invitaţi la TIFF în trecut. Nu putem să ignorăm faptul că în jurul nostru, lumea este cu fundul în sus. Cinema-ul e o oglindă a societăţii în care trăim, iar <<Foxtrot>> este o interpretare foarte stilizată a unui artist care vorbeşte despre conflictul israelo-palestinian, una din bubele majore ale lumii contemporane...Un film despre felul în care marea istorie poate uneori să nimicească micile istorii personale”, a explicat Mihai Chirilov. 

„Charleston” şi ”Touch Me Not”, în competiţia pentru trofeul TIFF

Competiţia pentru trofeul TIFF se adresează regizorilor aflaţi la primul sau al doilea film. Pentru prima dată, în competiţie se află două filme româneşti: ”Touch Me Not”, regizat de Adina Pintilie (câştigător al Berlinalei), respectiv „Charleston”, în regia lui Andrei Creţulescu. Două filme foarte diferite, fiecare cu provocarea lui la pachet, după cum a explicat Chirilov. 

Despre proiectul Adinei Pintilie, criticul a explicat că este filmul unei căutări autentice a intimităţii, un subiect tabu. „E o doză de curaj, e un film care inovează stilistic”. 

Cât despre „Charleston”, Chirilov a explicat că este mult mai prietenos pentru public. Totuşi, şi pelicula lui Creţulescu se distanţează de filmele noului val, „de feliile de viaţă foarte minimaliste, fiind un cocktail foarte improbabil de genuri”. Filmul lui Creţulescu este despre un triunghi sentimental, cu doi bărbaţi şi o femeie, în care ea moare în primele cinci minute. 

„E foarte interesant acest punct de pornire pentru felul în care Andrei construieşte această relaţie improbabilă dintre doi oameni care au pierdut una şi aceeaşi femeie pe care a iubit-o fiecare”, a adăugat co-fondatorul TIFF.

A fi sau nu politic corect?

O altă secţiune a  ediţiei festivalului din acest an se numeşte „A fi sau a nu fi politic corect?”, axându-se mai ales pe comedii, dar care vine ca un semnal de alarmă, după cum a mai spus Chirilov. Filme mari din istoria cinematografiei sunt astăzi reconsiderate din motive variate care nu au însă legătură cu valoarea lor artistică. 

„Secţiunea asta e ca un semnal de alarmă că astfel de imxtiuni nu ar trebui să se întâmple...ceea ce contează este libertatea de expresie şi crearea unei platforme de discuţie. Arta este şi trebuie să rămână democratică”, a mai spus Chirilov.

Acest concept de corectitudine politică, un concept care nu e de ieri, de azi, şi care a avut motivele lui justificate să apară... este ceva în pericol de a atinge nişte extreme. Trăim o perioadă a extremelor în care nimeni nu se mai înţelege cu nimeni şi în care probabil ar trebui să ne gândim de 10 ori înainte să vorbim, de teama de a nu fi catalogaţi rasişti, xenofobi şi aşa mai departe”.

Citându-l pe Mel Brooks, directorul artistic al TIFF a spus că „dacă corectitudinea politică îşi vâră coada, comedia va muri pentru că despre asta este comedia, despre parodii, despre ironizarea unor tare ale lumii contemporane care trebuie luate ca atare, cu titlu de pamflet”.

Bulgaria, ţară invitată

Deşi suntem vecini cu bulgarii, nu ştim foarte multe despre ce se întâmplă în spaţiul lor cultural, cu atât mai puţin de faptul că, de patru-cinci ani, există un nou val bulgar. „Bulgarii, de câţiva ani, au început, la fel ca românii acum vreo 10 ani, să nu lipsească din niciun festival internaţional şi să ia premii important”, a mai spus Mihai Chirilov. 

Criticul a oferit drept exemplu, „Destinaţii”, în regia lui Stephan Komandarev, „un film în care foarte mulţi români se vor regăsi pentru că vorbeşte despre problemele sociale, despre corupţie, despre neputinţa omului obişnuit de  a ţine piept cu sistemul şi despre felul în care revoltele pot duce la reacţii necontrolate care sunt sau nu sunt justificate”, a adăugat Chirilov.

15 minute de „Moromeţii 2”

La TIFF2018, va avea loc un eveniment numit „Chef ca-n Teleorman featuring Moromeţii”, în care curiozitatea şi aşteptarea celor care vor să vadă continuarea de la „Moromeţii” vor fi satisfăcute. 

„Vom proiecta câteva scene din film, probabil va fi un sfert de oră de scene din acest film, puse cap la cap”.

Dacă anul trecut, organizatorii TIFF erau criticaţi pentru proiecţia documentarului BBC, „Regii Manelelor”, combinată cu unconcert de manele, anul acesta, a mai spus Chirilov, se aşteaptă la critici similare „la evenimentul Moromeţii cu taraf”. Totuşi, criticul de film a punctat că  evenimentul de anul trecut „a reuşit să îi magnetizeze pe cei prezenţi inclusiv pe cinefili duri şi puri, pentru că au înţeles demersul nostru”. 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite