Academicianul Valeriu Matei, invitatul Conferinţelor TNB

Cu ocazia turneului susţinut de Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău pe scenele Naţionalului bucureştean, Valeriu Matei, cunoscut  scriitor basarabean, om politic, membru al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, va susţine o conferinţă despre unitatea lingvistică a întregului spaţiu românesc.

La 25 de ani de la abolirea alfabetului chirilic şi trecerea la alfabetul latin, Republica Moldova a marcat, anul acesta, la 31 august, sărbătoarea „Limba Noastră cea Română, aceasta fiind prima sărbătoare în care limba română este numită oficial limbă de stat, renunţându-se la sintagma „limbă moldovenească”.

Valeriu Matei ne promite „o conferinţă inedită, cu puncte de vedere ce nu corespund şabloanelor”, o pledoarie în apărarea limbii române. La finalul conferinţei care este programată duminică, 14 septembrie, de la ora 11, la Sala Media a TNB, se va lansa Albumul aniversar dedicat istoriei Teatrului Naţional din Chişinău. 

Valeriu Matei (n. 31 martie 1959, Cazangic, raionul Leova) este poet, istoric, scriitor şi om politic din Republica Moldova, membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române din 2011. A candidat la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova (1996). Din 2013, este director al Institutului Cultural Român de la Chişinău. 

A fost student la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de istorie, iar între 1979 – 1983 a studiat la Universitatea de Stat „Mihail Lomonosov” din Moscova, Facultatea de istorie, catedra de etnologie, pe care a absolvit-o cu excelenţă. Debut matur, în 1980, cu poezii în ziarul Tineretul Moldovei din Chişinău.

În 1983 este exclus de la doctorantură pentru anti-sovietism şi naţionalism. Sprijinit de profesorii de la catedra de etnologie pe care o absolvise şi de unii colegi de universitate, reuşeşte să se angajeze doar în calitate de cercetător ştiinţific inferior, cu cel mai mic salariu din sistem, la muzeul de studiere a ţinutului din oraşul Istra, unde va rămâne până în 1987.

Este printre protagoniştii evenimentelor de la Uniunea Scriitorilor din Moldova din martie-mai 1987, care pun bazele Mişcării Democratice din Republica Moldova. În perioada mai 1987-martie 1990 a reprezentat Uniunea Scriitorilor din Moldova la secretariatul Uniunii Scriitorilor din Moscova. N-a fost membru al partidului comunist.

În 1989 a participat la crearea Frontului Popular din Moldova; a fost membru în Biroul Executiv şi purtător de cuvânt al formaţiunii. În 1990 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în circumscripţia Leova. A fost preşedinte al Comisiei parlamentare pentru mass-media (1990-1993), membru în Prezidiul Parlamentului. A fost reales deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1994-2001), pe listele Partidului Forţelor Democrate, al cărui preşedinte a fost (1994-2002). A candidat la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova din 1996, obţinând 9 la sută din sufragii. 

Autor al mai multor volume de poezie, apărute la Chişinău, Iaşi, Bucureşti, al piesei de teatru Prologul (montată la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău, în 1987), al nuvelei istorice Peregrinările şi suferinţele spătarului Neculai din Mileşti (1988), al unor eseuri, studii de istorie şi etnologie (Pactul Ribbentrop-Molotov şi agresiunea sovietică împotriva României, 2012 ş.a.). Versurile sale au fost traduse în engleză, franceză, germană, spaniolă, rusă, greacă, suedeză, letonă, slovacă, maghiară, macedoneană, turcă ş.a.