VIDEO Goana după aur pe Valea Lotrului, între mit şi realitate: „Minele din Valea lui Stan, mulţumirea Regelui Carol I, singurele mine de aur din vechiul regat“
0Începuturile industriale pe Valea Lotrului din judeţul Vâlcea sunt strâns legate de goana după aur. Dincolo de legendele care s-au ţesut de-a lungul timpului, legate în mare parte de această îndeletnicire şi care încă mai suscită interesul şi imaginaţia multora, rămân faptele.
Ţara noastră deţine unul dintre cele mai importante zăcăminte de aur din Europa, exploatate din preistorie. Există trei zone distincte, una dintre ele fiind în centrul Carpaţilor Meridionali, în care regăsim şi Valea lui Stan din Munţii Lotrului, judeţul Vâlcea. Despre aceste zăcăminte se spune că sunt fie epuizate, fie necesită investiţii uriaşe pentru exploatare.
„Captarea fluturilor de aur care curgeau pe Lotru”
Scriitorul Ilie Purcaru este unul dintre cei care vorbesc despre mirajul aurului dn judeţul Vâlcea. În „Cartea Loviştei”, acesta menţiona: „Cea mai veche industrie, în floare încă din veacul al XIV-lea, a fost captarea fluturilor de aur care curgeau pe Lotru, cu scânduri de lemn căptuşite cu postav. Aur se aduna şi din nisipul apelor, prin spălare, brezoienii (locuitorii actualului oraş Brezoi – n.r.) ajungând atât de bogaţi, încât în 1549, plăteau unui negustor din Braşov, pentru o partidă de mărfuri adusă într-o singură cărăuşie, nu mai puţin de 1.000 de aspri de metal scump”, susţinea autorul.
O amplă analiză dedicată acestei îndeletniciri regăsim şi în „Enciclopedia judeţului Vâlcea”, o lucrare cu mai mulţi autori, despre care oferă detalii şi site-ul «istorielocală.ro», un proiect care pune la dispoziţia celor interesaţi documente din mai multe biblioteci publice din ţară, privind istoria şi cunoaşterea locală.
Potrivit autorilor, care au studiat mai multe arhive, menţiunile lui Ilie Purcaru legate de aur sunt parţial adevărate, în sensul că asprii nu erau din aur, ci din argint.
Aurul, pescuit la început din apa Lotrului, ulterior din exploatările miniere de pe Valea lui Stan
Despre febra aurului în Munţii Lotrului se găsesc menţiuni şi într-un registru vamal al Braşovului, din 1549. Aurul era la început „cules” din apa Lotrului, iar ulterior din exploatările miniere de pe Valea lui Stan.
Şi chiar dacă până acum două secole, principala îndeletnicire a oamenilor locului era legată de agricultură, mirajul aurului s-a manifestat în tot acest răstimp şi încă mai face victime.
Referinţe despre exploatarea aurului din Munţii Lotrului găsim şi la secretarul italian al lui Petru Cercel (1583-1585), Franco Sivori, care pomenea despre râul din Ţara Românească „ce curge de pe la poalele munţilor cu minerale, duce cu sine multe grăunţe de aur pe care le culeg cu un anumit meşteşug, din partea care revine Principelui se pot scoate până la 20.000 de ducaţi pe an”, după cum scria Bardaşu-Simeanu în 1973.
În acest sens, căutătorii de aur foloseau o scândură de lemn căptuşită cu postav pentru a scoate „fluturaşii de aur” din apă. Această preocupare a durat până în secolul al XVIII-lea.
Prospectările ruşilor şi a doua fabrică de cherestea din ţară, de la Brezoi
Într-un raport oficial din 1829, despre cei care extrăgeau aurul din judeţele Vâlcea şi Argeş, români şi ţigani, se menţionează că mare parte au renunţat la această practică din cauza dijmei prea mari - a zecea parte din venit dată stăpânirii -, dar şi a faptului că explotarea îndelungată sărăcise filonul de aur. Altfel spus, găseau aur din ce în ce mai rar şi mai greu.
Cu toate acestea, în 1844, Societatea Mineralogică din Rusia încheia cu moşnenii din Brezoi şi din alte localităţile învecinate, de pe Valea Lotrului, contracte pentru prospectări în zonă, în căutarea de minereuri.
În acelaşi timp, pe lângă exploatarea aurului şi agricultură lua avânt şi exploatarea şi prelucrarea lemnului, o altă activitate desfăşurată în această zonă încă din vechime. În 1873, la Brezoi a apărut prima fabrică de cherestea din zonă, construită de un inginer ceh, a doua din ţară după cea de la Galaţi.
Minele de aur din Valea lui Stan, mulţumirea Regelui Carol I, unice în Vechiul Regat
Un nou zăcământ aurifer avea să fie descoperit la Valea lui Stan de un renumit geolog, Radu Pascu şi un specialist în minereuri, Valeriu Puşcariu. Un deceniu mai târziu, în 1911, un industriaş concesiona în Valea lui Stan, 600 hectare de la moşneni, pe 75 de ani. În anii de dinaintea intrării României, în Primul Război Mondial, din filonul din Munţii Lotrului s-au extras aproximativ 170 kg de aur în şapte ani, din cele peste 10.000 de tone de minereu excavate. Mina a rechiziţionată între 1916 - 1919. Iar industriaşul a fost nevoit să plătească impozit pentru expoatarea minieră.
O altă referire la filonul de aur din Munţii Lotrului o vom găsi şi în lucrările cercetătorului Ilie Haiduc: „Minele din Valea lui Stan – Brezoi au fost mulţumirea Regelui Carol I, fiind singurele mine de aur din vechiul Regat”.
Aur de 18 carate, cu 30 % aliaj
În perioada Primului Război Mondial şi cea interbelică în zonă a funcţionat o societate denumită „Minele de Aur”, înfiinţată în 1920 prin Decretul Regal. În cadrul acesteia vom întâlni „Uzina de prelucrat minereul aurifer scos din munţii Văii lui Stan”. Pe atunci se extrăgea între 4 şi 17 kilograme de aur pe an. Cu cât cantitatea era mai mică, cu atât minereul era mai fin. Şi fiind o exploatare în apă, aceasta se făcea doar pe parcursul a şase luni, în perioada caldă. Conform documentelor vreme în 1928 s-au extras în trei luni de funcţionare doar 35 kg de aur, adică, aproximativ 50 de grame/noapte. Era aur de 17 -18 carate, care conţinea 30 % aliaj, inclusiv argint.
Febra aurului, emigranţii şi mocăniţa de pe Valea Lotrului care a funcţionat doar două decenii
Dezvoltarea industrială şi nu numai a fost posibilă şi datorită străinilor, în special italieni, care au populat zona decenii la rând. Emigranţii italieni, germani, maghiari şi austrieci au poposit la Brezoi începând cu anul 1850, cuprinşi de febra aurului. Ei au fost cei care au demarat o serie de afaceri în zonă care au dus la dezvoltarea societăţii.
A existat chiar şi o cale ferată forestieră, construită după cel de-Al Doilea Război Mondial, între ´48 - ´49, cu ecartament îngust – mocaniţa de pe Valea Lotrului - între Brezoi şi Voineasa, care circula pe o distanţă de 80 km, traseul cuprinzând inclusiv afluenţii Lotrului. Din păcate, a funcţionat numai două decenii.
„Trenul negru” sau „trenul fantomă” şi teoriile conspiraţiei
De această cale ferată este legată legenda „trenului - fantomă” sau „trenului negru”, care ar fi circulat pe aici, transportând tone de aur, poveste ale căror ecouri se aud şi astăzi, Doar că în perioada ocupaţiei germane nu exista calea ferată.
Pe YouTube găsiţi inclusiv un reportaj realizat în zonă care suscită şi mai mult imaginaţia celor pasionaţi de teoria conspiraţiei, legat de legendele aurului din minele de la Cataractele Lotrului, judeţul Vâlcea. Un material care, însă, nu are acoperire istorică, potrivit specialiştilor.
Minele închise brusc în 1967
Febra aurului o reîntâlnim şi între cele două războaie mondiale. Potrivit autorilor „Enciclopediei judeţului Vâlcea”, activitatea ar fi încetat odată cu epuizarea filonului din Valea lui Stan, în 1953. Dar închiderea bruscă a minelor a avut loc în 1967, fapt ce nu a făcut altceva decât să alimenteze şi mai mult poveştile uluitoare care circulau în zonă.
De atunci şi până astăzu minele nu au mai fost deschise, zăcământul fiind considerat rezervă de stat.
Cu toate acestea, forajele geologice în zonă au continuat, descoperindu-se minereu aurifer şi în alte zone, precum Păscoaia şi Vasilatu.
Drumul mocăniţei înlocuit cu drumurile forestiere, ca lemnul să ajungă în întreaga lume
Încet şi sigur, locul căii ferate a fost luat de o reţea densă de drumuri forestiere. După 1950, s-a construit şi drumul în Cataractele Lotrului, fiindcă exportul cu material lemnos, atât către ţările din Blocul comunist cât şi din Occident şi chiar Orient, a început să atingă culmi nebănuite. Pădurile Vâlcii au luat calea URSS-ului, Ungariei, Iugoslaviei, dar şi al Italiei, Austriei, Marei Britanii, Suediei, Franţei, Spaniei, ori Greciei, Israelului, Siriei, Libanului şi Egiptului.
În loc de aur, mică şi feldspat
Iar exploatarea minieră s-a reprofilat. Zăcămintele de aur au fost înlocuite cu cele de mică şi feldspat descoperite în Munţii Lotrului, producţia crescând între 1975 şi 1992 de aproape patru ori, până la 86 de milioane de lei.
Astăzi, Miniera Brezoi exploatează şi prelucrează mică: albă - muscovit şi neagră - biotit, care se în filoanele din Voineasa şi Cârligul Mare - Brezoi.
Exploatarea şi prelucrarea pe scară industrială, în mod organizat a avut loc după anul 1948, când s-a schimbat şi titulatura societăţii, în „Exploatarea Minieră Vâlcea”. La Brezoi exista o secţie de prelucrare, iar la Cataracte - Voineasa un altul de extracţie. Filon de feldspat s-a găsit şi la Cataracte şi la Vasilatu.
Legende terifiante şi poveşti cu spioni şi reţele secrete
Exploatările intense, din timpul ocupaţiei germane, în Primul Război Mondial şi apoi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, şi exporturile masive către Germania au dat naştere multor legende terifiante, poveşti cu spioni şi reţele secrete.
După Revoluţia din 1989 multe dintre întreprinderile cu care Miniera Brezoi colabora, din ţară, s-au desfiinţat ori şi-au redus activitate. Toate acestea au determinat stoparea extracţiei şi prelucrării minereului de mică, care nu mai avea piaţă de desfacere. Acum se mai prelucrează doar la cerere.
Redeschiderea minelor, un vis spulberat
În urmă cu şase ani, în 2013, şeful administraţiei judeţene de la acea vreme se gândea serios la redeschiderea minei de la Valea lui Stan „ca obiectiv prioritar”. „Există în arhivele statului studii geologice şi mineralogice, de la jumătatea secolului trecut care confirmă existenţa în subteranele de la Valea lui Stan a unui bogat zăcământ aurifer, căruia specialiştii din acea vreme nu s-au sfiit să-i spună „rezervă naţională", declara preşedintele Consiliului Judeţean, de atunci.
Între timp, Ion Cîlea a decedat şi odată cu el s-a spulberat şi visul celui care era convins că: „Munţii Carpaţi ascund o avere colosală, zăcămintele de aur fiind estimate în preţurile de-acum 15-20 de ani (în fapt de acum 25 de ani - n.r.) la peste 86 miliarde dolari", preciza şeful administraţiei judeţene din Vâlcea într-un comunicat de presă din urmă cu şase ani.
Se încarcă comentariile...
