holera - ultimele știri

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) avertizează vineri, 4 aprilie, asupra creşterii cu 50% a cazurilor de holeră, dar şi a deceselor provocate de această boală, în anul 2024.

Istoria românilor a fost marcată și de epidemii necruțătoare. Câteva dintre acestea, din perioade mai recente, au rămas cunoscute mai ales prin amploare lor și prin numărul incredibil de victime. Majoritatea cazurilor epidemiile au fost tratate cu iresponsabilitate de autorități.

Autoritățile din Bulgaria anunță primul caz de holeră înregistrat pe teritoriu țării după mai bine de 100 de ani. Este vorba despre un cetățean indian în vârstă de 23 de ani, care a călătorit în perioada 13 august - 2 septembrie la New Delhi, India.

După ce, în 2023, s-a pus în cele din urmă capăt celor trei ani de „criză, suferinţă şi pierderi" asociate COVID-19, lumea trebuie să se pregătească în mod corespunzător pentru viitoare pandemii, a declarat şeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Anul 1866 a fost cel al venirii ultimului mare val de holeră care a afectat populația din toate regiunile românești. Pierderile de vieți omenești au fost uriașe.

Carol Davila, considerat întemeietorul medicinei moderne româneşti, a murit la 24 august 1884 în București. Cea de-a doua soție a fost otrăvită cu stricnină de un asistent de-ai săi.

Vibrio vulnificus, numită și „bacteria mâncătoare de oameni”, este o bacterie care se găsește adesea în medii marine și în estuare, în special în apele calde și sărate. Este înrudită cu bacteriile care cauzează holera, dar boala pe care o produce este diferită.

Vestea că o cantitate mare de apă contaminată chimic și biologic va ajunge pe litoralul românesc după distrugerea barajului ucrainean Nova Kahovka a produs panică. Autoritățile dau asigurări că nu e niciun risc, calitatea apei fiind monitorizată.

Cazuri de holeră sunt înregistate în rândurile soldaților ruși aflați pe malul stâng al Niprului, în egiunea Hersona, afirmă mișcarea tătarilor și ucrainenilor din Crimeea „Atesh”.

În contextul situaţiei generate de ruperea barajului de la Nova Kahovka, Ucraina, tot mai multe voci spun că există posibilitatea apariției cazurilor de holeră.

Direcţia de Sănătate Publică Tulcea susţine că populaţia care doreşte să-şi petreacă vacanţele în Deltă sau pe litoral nu are motive să se teamă de holeră, dacă respectă regulile de igienă personală şi mănâncă în unităţi autorizate.

Conform OMS, în acest laborator pot exista eşantioane ale unor agenţi patogeni ai rujeolei, holerei şi poliomielitei.

Stocul global de vaccinuri împotriva holerei este în acest moment foafrte redus sau chiar epuizat, a anunțat un oficial al OMS, în contextul reapariției acestei boli la nivel mondial.

Detectarea în oraşul Wuhan, China, a unei bacterii care a provocat holeră la un student, şi care a fost găsită separat în mostre de la ţestoase cu carapace moale, la o piaţă alimentară, a provocat panică în rândul oamenilor, unii comparând situaţia c...

O primă persoană a murit din cauza holerei, care a reapărut în Irak, iar 17 cazuri noi de diaree acută au fost înregistrate, a anunţat Ministerul irakian al Sănătăţii, relatează AFP.

Ministerul Sănătăţii a transmis, vineri, că în România nu s-au mai înregistrat cazuri de holeră de 30 de ani şi că tulpina găsită în apele Nistrului nu este periculoasă, deoarece nu produce boala la om.

Treisprezece cazuri de holeră s-au înregistrat în Irak, zece dintre ele semnalându-se în Souleimaniyeh, în regiunea autonomă Kurdistan, relatează AFP.

În Mariupolul capturat de ruşi există riscul de răspândire a holerei, a declarat medicul sanitar-şef al Ucrainei, Igor Kuzin.

O sută patruzeci de persoane au murit de holeră, din octombrie 2021, în Camerun, unde au fost înregistrate peste 7.000 de cazuri de la reapariţia acestei boli, a anunţat, miercuri, prim-ministrul, Joseph Dion Ngut, potrivit Le Figaro.

Aproape 100.000 de locuitori din Mariupol care au rămas în oraşul ocupat sunt în pericol de moarte din cauza răspândirii bolilor infecţioase, în special a holerei, a declarat Liudmila Denisova, comisarul pentru drepturile omului al Radei Supreme (par...

După şase luni de la închiderea Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa, unde în toamna anului trecut a izbucnit un incendiu în secţia COVID-19, situaţia rămâne incertă. În oraşul-port, cazurile sunt tratate la alte unităţi medicale sau pacienţi...

Scriitori extrem de cunoscuţi, între ei fiind şi români, au relatat în operele lor despre molimele cărora le-au fost contemporani sau care i-au afectat direct.

Acum mai bine de o sută de ani, soldaţii români care luptau în Marele Război erau vaccinaţi împotriva epidemiilor de febră tifoidă şi holeră asiatică, boli care au făcut la fel de multe victime ca războiul. Cel care a coordonat acţiunea a fost medicu...

La răsăritul veacului trecut, mulţi români considerau că deochiul se manifestă prin dureri de cap, căscat continuu, febră. Azi, unii încă mai cred că o fundiţă roşie la copiii mici şi un talisman la adulţi îi salvează de deochi......

Un bătrân care şi-a apărat ţara din prima linie a frontului, care a supravieţuit după epidemia de holeră şi după marea foamete, a reuşit să învingă şi noul coronavirus, la vârsta de 96 de ani.

Familia Goleştilor, una dintre cele mai importante familii de oameni politici din istoria României, a fost afectată în secolul al XIX-lea de mai multe epidemii şi pandemii, de la ciumă şi până la tifos....

Om de ştiinţă renumit, unul dintre creatorii şcolii naţionale de microbiolgie, imunologie şi medicină experimentală, inventatorul leacului pentru tuberculoză şi holeră în România, profesorul Ion Cantacuzino rămâne o personalitate de excepţie a lunii ...

Problemele impuse de o epidemie majoră au reprezentat situaţii delicate pentru români încă de acum peste 100 de ani. În 1911, într-un sat din România populaţia era păzită cu soldaţii pentru a nu ieşi din sat, unde exista un focar de holeră.

Cunoscut drept părintele învăţământului medical superior din România şi reformatorul sistemului românesc de sănătate, Carol Davila a realizat în 1849 un medicament foarte eficient în combaterea holerei. Medicamentul a fost folosit cu succes pe zeci d...

Documentul elaborat de autorităţi în timpul epidemiei de holeră este structurat în opt capitole, în care sunt prezentate simptomele bolii, cauzele, modul de transmitere, precum şi cum ar trebui să se protejeze populaţia de această molimă.

Marile molimi au lăsat urme adânci, de-a lungul secolelor, asupra omenirii. Unele pandemii au ucis pur şi simplu civilizaţii.

De-a lungul istoriei, omenirea a fost lovită de mai multe epidemii. În anii 1872-1873, la ultima explozie a holerei, în Transilvania au fost consemnate peste 50.000 de decese, în decursul unui deceniu, din 1870 şi 1880, populaţia provinciei diminuând...

Istoria este plină de episoade în care lumea s-a confruntat cu inamici mai cruzi decât războaiele. Maladii necruţătoare precum poliomielita, ciuma, tifosul, holera sau gripă spaniolă au marcat omenirea. Nici strămoşii noştri nu au fost ocoliţi de val...

În „Amintiril din copilărie“, povestitorul din Humuleşti scrie despre cum l-a afectat holera, cine l-a tratat şi ce leacuri băbeşti i-au folosit.

Românii din Evul Mediu au apelat adesea la superstiţii şi la ritualuri cu totul neobişnuite în încercarea de a se feri de epidemii.

Scriitorul George Topârceanu, rostea în 1928, pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, un discurs versificat cu prilejul unei conferinţe a Societăţii pentru Profilaxia Tuberculozei

Omenirea nu se confruntă acum cu prima pandemie. De-a lungul vremii, virusurile au omorât mai mulţi oameni decât războiul. Sylvia Hoişie, medicul membru în echipa care a inventat Polidinul, ne vorbeşte despre dramele prin care a trecut populaţia în i...

Cu două săptămâni înainte ca Organizaţia Mondială a Sănătăţii să declare pandemie de COVID-19, burtierele posturilor de ştiri din România anunţau primul român infectat cu noul coronavirus. Între timp, cu peste 360 de cazuri înregistrate, ne găsim în ...

În mai multe ţări din Asia a avut loc în perioada 1817 - 1824 o pandemie de holeră care a dus la moartea a sute de mii de oameni.

În trecut, teritoriul actual al României a fost lovit de epidemii devastatoare. Cele mai cunoscute şi cele mai ucigătoare au fost cele de ciumă, holeră şi tifos exantematic. Au murit sute de mii de oameni mai ales din cauza condiţiilor de igienă prec...

În anul 1913, în timpul celui de-al doilea război balcanic, România a invadat Bulgaria. În câteva luni, ambele armate au pierdut mii de ostaşi, fără însă a se trage vreun foc de armă. Un inamic nevăzut a decimat trupele combatante, determinând prima ...

De-a lungul istoriei, numeroase epidemii au lovit continentul european. Până acum 200 de ani speranţa de viaţă a oamenilor era redusă, iar epidemiile s-au dovedit adevărate coşmaruri care au secerat vieţile a milioane de oameni. Au fost decenii de gr...

Autorităţile franceze au evacuat 147 de pasageri şi membrii echipajului unui zbor Oran-Perpignan, după ce un copil de la bord a fost suspectat că ar fi infectat cu holeră, conform pompierilor, scrie Reuters....

Inundaţiile din ultima perioadă nu le-au luat românilor din zonele afectate doar casele, ci le-au pus şi sănătatea în pericol, riscul apariţiei unor epidemii de hepatită A sau chiar holeră fiind unul major.

Specialiştii Centrului municipal de Sănătate Publică din Chişinău au depistat în apele râului Nistru vibrionul holeric non-01. Populaţia este îndemnată să evite scăldatul pentru a evita infecţiile gastro-intestinale acute, pe care le poate provoca ac...

Dobrogea s-a confruntat de-a lungul veacurilor cu epidemii devastatoare de ciumă sau holeră, dar şi cu seisme deosebit de puternice, care au distrus aşezări întregi şi au provocat tsunami.

Concluzia anchetei epidemiologice a fost că boala a fost adusă din Turcia, prin intermediul câtorva muncitori români care fuseseră la lucru acolo. Răspândirea molimei s-a produs din cauza condiţiilor precare de igienă şi a afectat în masă copiii din ...

Un raport Theirworld relatează că la fiecare zece minute un copil moare în Yemen „din cauze care pot fi prevenite“, precum malnutriţie, holeră, difterie şi războiul din ţară.

Potrivit unui raport intitulat Programul de arme biologice al Coreei de Nord, al centrului american Belfer, în statul comunist există cel puţin trei fabrici şi şapte centre de cercetare unde s-ar putea produce arme biologice, inclusiv antrax, variola...

Epidemia cu holeră din Yemen a depăşit 300.000 de cazuri în doar zece săptămâni. Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (ICRC) a precizat că „situaţia scapă de sub control”, în fiecare zi apărând câte 7.000 de noi bolnavi, relatează BBC.

Naţiunile Unite avertizează că numărul de cazuri suspectate de holeră în Yemen a depăşit 200.000, relatează BBC. Potrivit unei declaraţii comune din partea Unicef şi a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Yemen-ul suferă de cea mai mare epidemie de hol...

Epidemia de holeră, care se manifestă de la sfârşitul lui aprilie, a provocat 242 de morţi în Yemen, o ţară afectată de război, a anunţat vineri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Alţi 23.425 de yemeniţi sunt suspecţi de holeră, numărul cazurilo...

De-a lungul timpului, milioane de oameni au decedat în urma unor epidemii. În cele ce urmează vă vom prezenta 10 dintre cele mai nimicitoare epidemii....

Mărturiile sunt consemnate în cartea unui scoţian care a vizitat Dunărea de Jos la jumătatea secolului al XVIII-lea, dar sunt confirmate şi de arheologii moderni, care au descoperit în curtea unei biserici vechi de un secol şi jumătate un impresionat...

Holera şi ciuma au făcut ravagii secole la rând în Europa şi nici românii nu au scăpat de cumplitele molime care izbucneau din cauza lipsei de igienă.

Nicolae Răducu, de 66 de ani, din Sulina, a înfiinţat primul ONG din Tulcea. Organizaţia neguvernamentală care se numeşte „Prietenii Deltei Dunării“ continuă să lupte pentru proiecte viabile pentru această zonă.

În Deltă au izbucnit, în ultima jumătate de secol, mai multe focare de holeră, după ce localnicii au băut apă direct din Dunăre, netratată. Oraşul Sulina, în principal, a fost foarte afectat, aici înregistrându-se multe victime. Comuniştii au vrut să...

Cel puţin 13 oameni au murit de holeră în sud-vestul Haiti după uraganul Matthew, au anunţat sâmbătă oficiali guvernamentali, exprimându-şi îngrijorarea că va izbucni o epidemie, relatează Reuters.

O ciupercă numită „cornul-secarei“ a produs teroare în Evul Mediu, fiind asemănată, din perspectiva victimelor pe care le-a produs, cu ciuma şi holera. Consumarea acestei ciuperci amestecate cu făină provoca o intoxicaţie foarte gravă, numită ergotis...

Vibrionul cholerae non-01 a fost depistat în probele de apă prelevate din râul Nistru şi din lacul Vatra. Această bacterie nu provoacă holera, dar poate genera infecţii gastro-intestinale acute.