gramatică - ultimele știri

Corina Popa, lector dr. la Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii de la Facultatea de Litere a Universității București și fondatoarea Şcolii de Gramatică, oferă de câțiva ani sfaturi gramaticale de sezon.

Ministrul Educației, Daniel David, a declarat marți că modelele de la învățământul liceal nu mai sunt adecvate și trebuie schimbate, deoarece „intră tineri inteligenţi şi cu creativitate similară celor din alte ţări vestive, dar nu ies oameni la fel de performanţi”.

Ministrul Educației, Daniel David, propune reintroducerea gramaticii în licee, dar și discipline care contribuie la cultura națională.

Profesoara de limba română Cristina Tunegaru a postat pe contul său de Youtube un video despre cele mai frecvente greșeli pe care le fac elevii la gramatică, la examenul de Evaluare Națională 2024.

Rezultatele slabe obținute de elevi la simularea Evaluării Naționale cer măsuri de remediere, iar Inspectoratul Școlar București a prezentat planul de intervenție. Oficialii propun, printre altele, 5 minute de gramatică și 5 de lectură la începutul fiecărei ore de Limba română.

Cinci minute de gramatică și cinci minute de lectură înaintea fiecărei ore de română. Asta îi așteaptă pe elevii de clasa a VIII-a din Capitală care învață în școlile unde media notelor la simularea Evaluării Naționale s-a situat sub 7.

O recentă şi virulentă modă s-a instalat în limba română, oricum schilodită şi tot mai sărăcită. Alimentată cu precădere de presă, ea pare să atingă succesul anomaliei „ca şi”.

Fiecare săptămână aduce noutăţi în domeniul neoromânei. Modificată, uneori, până la forme irecognoscibile, limba contemporană înregistrează bizarerii lexicale în spatele cărora se poate intui traducerea nechibzuită din engleză.

Folosirea eronată a adverbului decât, remarcabil de răspândită în ultimii aproximativ 15 ani, este consemnată şi în utilul Dicţionar al greşelilor de limbă (1982) al acad. Alexandru Graur.

În limba vorbită, în textele literare şi în cele filosofice, precum şi în reportaje recursul la xenisme este necesar, uneori indispensabil, pentru a reda noţiuni preluate din alte culturi sau zone geografice, termeni culinari, vestimentari şi militar...

Alături de virgulele aşezate nonşalant între subiect şi predicat, se distinge absenţa semnului exclamării în situaţii consemnate în special de presă şi de diverse site-uri şi înregistrate în arhivele nesfârşite ale reţelelor sociale.

Cea mai neobosită prepoziţie a limbii române contemporane este prepoziţia „pe”. Frenezia cu care numeroşi vorbitori o folosesc a umilit succesul conjuncţiei „deci”, rostite, acum două decenii, la începutul multor fraze. Galeria de exemple extinzându-...

Edilul unei comune s-a filmat în faţa sediului şi prin curtea primăriei în timp ce ploua, vorbind uneori fără noimă.

Numeralul 12 a ajuns să fie ciuntit în exprimare de unii vorbitorii de limbă română. Situaţia neplăcută apare atunci când vorbitorul uită să facă acordul între substantiv şi acest numeral care, atunci când însoţeşte substantivul, capătă valoare adjec...

În limba română întâlnim numeroase substantive care au forme duble sau multiple de plural, unele care definesc realităţi diferite, altele care au acelaşi sens.

În anii ’70, la sfârşitul unui eveniment oficial, fostul preşedinte mozambican Samora Machel îşi exprima entuziasmul, de manieră memorabilă: Un singur adjectiv: mi-a plăcut!

În limba română întâlnim foarte multe substantive comune care provin din substantive proprii. Acestea sunt eponime, terminologie adoptată din limba franceză (eponime- qui donne son nom à).

BEC a publicat vineri, pe site-ul propriu, un răspuns oficial adresat STS, în care dă lecţii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale condus de generalul de brigadă Ionel-Sorin Bălan. Îi cere instituţiei să fie făcut acordul gramatical la plural.

Folosirea incorectă a virgulei poate duce la schimbarea sensului propoziţiei, fiind celebru exemplul: „Hai să mâncăm, copii“, respectiv ”Hai să mâncăm copii“.

Premierul Viorica Dăncilă a făcut o greşeală gramatică în discursul ţinut, marţi, la festivitatea de lansare a unei iniţiative de creştere a calităţii sistemului educaţional, spunând "tu însuşi", în loc de "tu însuţi". "A fi educator, învăţător sau p...

Dificultăţile de scriere ale unor verbe din limba română pot fi rezolvate doar dacă înţelegem cum se formează flexiunile în funcţie de modul, timpul, numărul şi persoana la care le folosim într-un text. Dacă în comunicarea orală nu apar dificultăţi d...

Câţi „i“ folosim la finalul unor cuvinte este o problemă pe care nu toţi vorbitorii de limbă română o înţeleg. Dublarea literei „i” la finalul cuvintelor este de multe ori de prisos.

Una dintre cele mai frecvente greşeli de scriere întâlnite atunci când redactăm un text în limba română are în prim-plan omonimia (în acest caz doar de pronunţare) dintre „o dată“ şi „odată“. Pentru a putea înţelege când cele două cuvinte se scriu le...

Cifrele nu ne dau bătaie de cap doar la aritmetică. În limba română, numeralul este una dintre cele mai complexe părţi de vorbire. Deşi în clasele primare elevii învaţă că numeralul este doar de două feluri, cardinal – cel care exprimă un număr între...

Greşeli gramaticale elementare ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Alba într-o postare publică pe pagina proprie de pe reţeaua de socializare Facebook.

Auzim folosite deseori în vorbirea curentă forme greşite din punct de vedere gramatical. Cea mai supărătoare greşeală în limba română contemporană, uzitată îndeosebi în limbajul colocvial, este folosirea greşită a adverbului „decât“....

Ministrul Educaţiei, Valentin Popa, a prezentat joi, într-o conferinţă de presă, bilanţul celor şase luni de mandat în fruntea ministerului. Raportul lui Valentin Popa a fost, însă, marcat de o serie de greşeli gramaticale şi bâlbe, cea mai gravă din...

Tot mai des şi în situaţii neaşteptate se întâlneşte folosirea incorectă a unor verbe. Greşelile de exprimare sau de ortografie sunt frecvente în special în mediul virtual....

La prima întâlnire există un singur lucru mai rău decât să recunoşi că eşti un novice al dormitorului: să spui „vroiam”.

Europarlamentarul Maria Grapini, cunoscută pentru mesajele agramate pe care le scrie pe reţelele de socializare,  a postat pe pagina sa de Facebook o fotografie însoţită de comentariul : "verişorii mei şi MĂTUŞELE din Vaslui până la Timişoara". Forma...

Am întrerupt de ceva vreme, nu fără părere de rău, şirul acestor articole din motive felurite, dar care nu trebuie puse pe seama publicaţiei sau a cititorilor. A venit acum vremea să isprăvim ceea ce am început, corectând răul obicei al lumii noastre...

Unii dintre românii care privesc cu detaşare pelerinajul religios organizat în această perioadă la Iaşi au lansat în mediul online o discuţie colaterală, legată de singularul substantivului „moaşte“.

Iată-ne în 5 septembrie, şi metodologiile-cadru pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat n-au apărut încă. În ciuda Legii Educaţiei Naţionale (LEN), care la art. 77 (5) spune:...

Profesorii de Limba şi Literatura Română ne atrag atenţia asupra faptului că folosirea cuvintelor împrumutate din alte limbi este guvernată de reguli pe care mulţi le ignoră.

Astăzi vom aborda coordonarea „adversativă”. Raportul de adversitate se referă la realităţi sau idei care se opun, care sunt contrarii din punct de vedere logico-semantic. Dacă coordonarea copulativă se poate exprima generic prin „şi” (A şi B), coord...

Construcţia „nu se merită” apare în Dicţionarul de Argou al limbii române, ediţia din 1997. „Adevărul” vă explică, mai jos, de ce expresia este incorectă gramatical.

Pentru a ajunge la discurs (text) este nevoie de o succesiune de enunţuri. Enunţurile sunt propoziţii sau fraze, în alcătuirea cărora intervin, în mod determinant, situaţia de comunicare, contextul referenţial, logica, gramatica, semantica, punctuaţi...

Într-un comentariu la articolul de data trecută, o foarte vigilentă prietenă a chestiunilor lingvistice îmi punea următoarea întrebare: pentru ce limba o ia razna? Întrebarea este cât se poate de serioasă şi se referă direct la abateri....

Nu s-ar numi poate limba română dacă nu ar fi zilnic sluţită şi necinstită. Povestea nu e de azi de ieri, este una din metehnele noastre cronice. Conceput cât se poate de parcimonios, acest îndreptar ar atinge proporţii colosale dacă ar fi să ilustră...

Este adevărat că toată lumea greşeşte, că asistăm la o mulţime de ezitări şi de abateri care par, la prima vedere, insurmontabile. Norma se schimbă precum vremea şi nu este timp ca generaţiile şcolite să capete simţul limbii. Nu este însă mai puţin a...

În intervenţia de faţă şi în cele ce vor urma mă voi apleca asupra dificultăţilor care privesc, cu precădere, construcţia enunţului. Dificultăţile sunt multe şi de diverse feluri, majoritatea provenind din oralitate, unde constrângerile gramaticale s...

De multe ori, ne formăm automatisme şi folosim expresii „după ureche“. În multe cazuri, formulările rostite greşit sunt tentative de adaptare în română a unor cuvinte împrumutate din limbi străine....

Gramatica şi vocabularul folosite în discursurile sale de Donald Trump, favorit să câştige nominalizarea republicanilor în cursa pentru preşedinţia SUA, este de nivelul unui copil de sub 11 ani, arată un studiu recent.

Pentru un vorbitor nativ de limba română, cele mai grele limbi străine sunt cele asiatice, fiindcă diferă total ca structură şi fonetică de limbile romanice, europene, spun specialiştii. De altfel, modul în care gândim, legăturile pe care le facem în...

Acum vreo două decenii, scrierea cu majusculă era tratată în „Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie”, al Academie Române, ultima ediţia, a V-a, fiind publicată în 1995. Ulterior, Academia a renunţat la „Îndreptar…”, prezentând aceste ches...

În lumea de azi, mesajele scrise apar pretutindeni. Le întâlnim pe stradă, pe afişe şi indicatoare, în magazine, pe etichete, alături de tot ce se vinde, pe şosele, la intrarea şi ieşirea din localităţi etc. Omul contemporan trăieşte într-o lume prol...

În ultimii ani, expresia „Asta înseamnă să fii mafiot!“ a ajuns să fie folosită de tot mai mulţi români, însă puţini sunt cei care cunosc originea acestei sintagme.

Nevoia de exprimare îi provoacă pe utilizatorii reţelei Facebook să scrie corect. Nu toţi reuşesc, iar ce iese poate fi un dezastru. O profesoară din Târgu-Mureş caută să-i înveţe gramatica pe elevi folosind tehnici aparte. Dacă la clasa a V-a le spu...

Profesorii de limba română trăiesc zile grele. Aud pe stradă, la televizor, peste tot şi din ce în ce mai des o limbă română chinuită....

Limba română se manifestă ca un sistem lexical deschis, primind necontenit cuvinte din limbi străine, dominantă fiind azi engleza anglo-americană. În general, aceste cuvinte îşi menţin scrierea şi pronunţia din limba de origine, fără adaptări. Fireşt...

În limba română, cuvintele compuse, aparţinând tuturor claselor morfologice, se scriu fie despărţite, fie cu cratimă, fie împreună. În DOOM (2002), se face o descriere detaliată a principiilor care guvernează aceste opţiuni....

Românii vorbesc limba română absolut întâmplător, este de părere profesorul Nicolae Bozbici, care crede că cele mai multe greşeli de exprimare sunt făcute fie din cauza necunoaşterii gramaticii, fie din cauza neatenţiei.

Eurodeputata Maria Grapini a reuşit o performanţă la care unii dintre colegii săi din politică doar visează: a devenit faimoasă pe Internet. Motivele din spatele notorietăţii sale nu au însă de-a face cu politica, iar experţii susţin că celebritatea ...

Moldovenii se felicită „cu sărbătoarea”, iar când nu le iese un lucru spun că „nu s-a primit”. De ce facem astfel de greşeli şi cât de grave sunt ele, ne explică scriitorul şi traducătorul Vlad Pohilă....

Abordarea formării cuvintelor prin derivarea cu sufixe şi prefixe este o temă actuală nu doar pentru că greşelile persistă, ci şi pentru că se observă, sub nefasta influenţă a englezei, o exagerată folosire a cratimei la cuvintele mai noi, formate cu...

Încheiem astăzi dificultăţile morfologice persistente. De aceea, nu voi relua toate aspectele din „Îndreptar”, ci doar pe cele curente, discutând şi unele tendinţe recente. Actuala fază se caracterizează îndeosebi prin absenţa modelelor de limbă. Jur...

Utilizarea greşită a verbelor se află în topul capcanelor gramaticale pe care foarte mulţi dintre români nu ştiu să le evite. Abaterile de la normă, spun lingviştii, apar atât în exprimarea orală, cât şi în cea scrisă....

Printre pleonasmele des întâlnite în limba română se numără „am văzut cu ochii mei”, „am auzit cu urechile mele”, „întuneric beznă”, dar şi „taci din gură!” şi „ieşi afară!”.

Specialiştii în Educaţie cer reintroducerea orelor de gramatică în programa de Limba Română la liceu şi reintroducerea geometriei clasice în programa de Matematică, două materii necesare pentru dezvoltarea unui limbaj corect şi a unei gândiri logice....

„Nu trebuie să fii lingvist ca să-ţi dai seama că limba română s-a urâţit sau, mai bine zis, este urâţită, simplificată, traumatizată de unii vorbitori fără carte şi fără bun simţ. Nici limba scrisă nu dă totdeauna semne de inteligenţă şi corectitudi...