Violenţa domestică, la cote tot mai ridicate în judeţul Vaslui: "sindromul femeii bătute", în atenţia specialiştilor

În ultimele luni, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui a acordat servicii de găzduire, consiliere şi sprijin pentru un număr de 62 de persoane, respectiv 27 de mame-victime directe ale violenţei intrafamiliale şi 35 de copii, victime indirecte ale aceleiaşi forme de violenţă.

De asemenea, au fost evaluaţi 38 de copii victime ale abuzului fizic, din care 28 au rămas în familia naturală, fiind incluşi într-un program de monitorizare, iar pentru 10 s-a impus separarea de familie şi instituirea unei măsuri de protecţie specială. Fenomenul violenţei în familie este unul de mare amploare în societatea românească şi nu numai, cu o istorie veche, perpetuarea acestuia de la o generaţie la alta realizându-se prin transmiterea unor modelele comportamentale disfuncţionale. Specialiştii susţin că fenomenul este cauzat de impactul negativ asupra întregii societăţi, consecinţele răsfrângându-se nu doar asupra victimei ci asupra întregii familii, fiind afectată funcţionarea familiei şi rolul social al acesteia. Violenţa în familie poate fi îndreptată asupra copiilor (abuzul fizic, emoţional şi/sau psihologic, sexual, neglijarea sau exploatarea copilului în familie), asupra membrilor cuplului marital, violenţa între fraţi sau asupra părinţilor. „Considerăm violenţa domestică drept o încalcare gravă a drepturilor omului şi apreciem ca fiind  necesară informarea victimelor violenţei în familie cu privire la drepturile consacrate prin lege şi a modalităţilor de exercitare a acestora, astfel încât violenţa să nu mai fie percepută ca o situaţie normală”, a declarat Irina Cîmpeanu, purtător de cuvânt al DGASPC Vaslui. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui şi Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Vaslui consideră importantă depăşirea barierelor sociale, scăderea gradului de toleranţă şi combaterea stereotipiilor şi miturilor asupra fenomenului de violenţă în familie, care promovează ideea că acest gen de incidente trebuie să rămână secrete, ascunse, în vederea păstrării unei imagini pozitive a familiei. Mituri precum ”violenţa în relaţiile de cuplu se întâmplă numai o singură dată”, ”violenţa emoţională este mai puţin gravă decât cea fizică”, ”nimeni nu mă poate ajuta sau salva”, ”copilul trebuie să ştie de frică”, ”copilul trebuie să facă ceea ce îi spun părinţii”, ”fetele sunt agresate sexual pentru că sunt provocatoare”, trebuie dezminţite la nivel social printr-o argumentare clară şi oferirea de alternative viabile.

"Sindromul femeii bătute"

Victimele violenţei în familie, spun specialiştii, au tendinţa de a justifica comportamentul agresorului, dezvoltând la nivel psihic diverse mecanisme de apărare menite spre a face faţă realităţii. Este deseori prezentă autoculpabilizarea, majoritatea victemelor consumându-şi energia în direcţia ”împăcării”, ”neprovocării agresorului”. „Dorim creşterea nivelului de conştientizare a opiniei publice asupra consecinţelor grave şi pe termen lung a violenţei asupra membrilor familiei. Aceştia din urmă dezvoltă o serie de simptome afective, fiziologice şi comportamentale care depăşesc nivelul de  funcţionare normală. S-a observat faptul că  femeile victime ale violenţei în familie  manifestă un model simptomatologic, cunoscut sub numele de „sindromul femeii bătute”, un sindrom post-traumatic ce include elemente de anxietate şi tulburări afective, distorsiuni cognitive şi pierderi de memorie, reexperimentarea evenimentelor traumatice, dificultăţi de relaţionare interpersonală şi de adaptare socială. În vederea prevenirii şi combaterii violenţei în familie, ne propunem să promovăm implicarea socială, identificarea şi mobilizarea resurselor indivuale, cât şi a celor comunitare în scopul stopării acestui fenomen şi diminuarea efectelor negative. Acest lucru este realizabil printr-un efort comunitar în direcţia schimbării mentalităţilor şi a practicilor abuzive în cadrul familiei, susţinerea atitudinilor de responsabilitate socială şi înţelegerea reciprocă, încurajarea modelelor comportamentale pozitive şi a modalităţilor eficiente de rezolvare a conflictelor. De asemenea, promovăm disciplinarea non-violentă a copiilor ce asigură premisele unei dezvoltări armonioase şi pune bazele unei societăţi sănătoase”, a mai spus reprezentantul DGASPC.