Ce secrete ascunde fresca „Nunta din Cana Galileii“, din Biserica Mare Domnească din Târgovişte. În centrul ei stă Brâncoveanu

0
0

Frescele de pe pereţii interiori ai Bisericii Domneşti de la Târgovişte se păstrează destul de bine şi astăzi. Alături de cea mai mare pictură votivă în care sunt înfăţişaţi cei mai mulţi domnitori ai Ţării Româneşti există şi o serie de picturi emblematice.

O frescă reprezentând “Nunta din Cana Galileii”, cu personaje cât se poate de reale, se mai păstrează, încă, în Biseria Mare Domnească, având hramul „Adormirea Maicii Domnului“. În scenă au fost identificaţi domnitorul Constantin Brâncoveanu şi Doamna sa, poziţionarea celorlalte personaje sugerând independenţa domnitorului faţă de Imperiul Otoman. 

În imagine este prezent un taraf de lăutari, masa are ştergar românesc iar servitor este un turc, semn de independenţă a voievodului muntean faţă de Imperiul Otoman. Domnitorul Constantin Brâncoveanu şi Doamna sa sunt în centrul frescii.

Pictorii, numiţi în epocă zugravi, care au realizat această frescă brâncovenească în secolul XVII, peste stratul de suport din secolul XVI, sunt Constantinos (de origine greacă) şi Ioan, Ioachim şi Stan. 

image

Constantinos, pictorul lui Brâncoveanu, şi opera de artă creată de el în interioul Bisericii Domneşti

Biserica Mare Domnească de la Târgovişte, ctitorie a voievodului Petru Cercel, mai poartă şi astăzi urmele picturii de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu, semnată de Constantinos. La mare cinste stă cel mai mare tablou votiv de pe peretele de vest al pronaosului.

Biserica Domnească din Târgovişte


 

Ridicată în 1584 de Petru Cercel, Biserica Mare Domnească este ultima manifestare a arhitecturii postbizantine. Împreună cu Mitropolia ridicată de Neagoe Basarab la 1517 constituiau cele mai importante monumente din vechea capitală. 

Păstrează în parte pictura brâncovenească săvârşită de Constantinos la 1698. Se remarcă tabloul votiv de pe peretele de vest al pronaosului cuprinzând chipurile a nouă voievozi. 

pictura constantinos

Pictorul Constantinos, 1658 - 1720

S-a remarcat prin zugrăvirea unui număr mare de biserici, executate, de cele mai multe ori, la comanda domnitorului Constantin Brâncoveanu.

În lunga sa activitate, a colaborat cu mai mulţi zugravi, dar cel mai apropiat a fost Ioan, de care a fost strâns legat printr-o omogenitate stilistică ce apare încă din 1683, când au pictat împreună Biserica Doamnei. Colaborarea a ţinut până după 1710, la Târgovişte împodobind Biserica Curţii Domneşti (1698), Biserica Stelea (1705 - 1706), Mitropolia (1709) şi Biseria Sfântul Ionică.

pictura constantinos


Istoricul târgoviştean Florin Gabriel Petrică a făcut o serie de descoperiri istorie inedite în pictura Bisericii Mari din Curtea Domnească Târgovişte. Recent, într-o conferinţă ce a avut loc la Patriarhia Română, istoricul a prezentat o interesantă comunicare ce a avut drept subiect semnificaţia ideologică a galeriei de domni din pronaosul bisericii domneşti.

image

“Acest tablou votiv, această galerie votivă, realizată în anul 1698, şi care conţine portretele a nouă domni ai Ţării Româneşti, a fost interpretată doar în cheie genealogică, considerându-se că voievozii pictaţi în pronaosul bisericii aparţin neamului domnesc din care se trăgea Constantin Brâncoveanu. Eu cred că, lăsând deoparte criteriul genealogic, aceşti mari domni au în comun o altă trăsătură, care ţine mai degrabă de ideea luptei antiotomane şi implicit de recucerirea Constantinopolului. Noile descoperiri din pictura bisericii confirmă şi augmentează prezenţa la Târgovişte a ideii imperiale bizantine. Acest lucru se poate demonstra clar“, a spus istoricul târgoviştean Florin Gabriel Petrică.

image

Pictură unicat

image

Interpretarea sa a fost una inedită în plan istoriografic, aducându-se ca argumente câteva picturi aflate în interiorul bisericii. Una dintre descoperirile invocate de către istoric constă în reprezentarea unei santine, Sfânta Ipomoni, pictată numai la Târgovişte. 

“La nivelul balconului (cafasului) din interiorul bisericii există treisprezece panouri, iar în douăsprezece au pictate portretele unor sfinte. Un panou a rămas nepictat deoarece în dreptul lui se afla jilţul doamnei ţării. Într-un asemenea panou a fost reprezentată, cred eu, Sf. Ipomoni (Răbdare). Sf Ipomoni a fost, în viaţa sa civilă, împărăteasa bizantină Elena Dragaş, soţia împăratului bizantin Manuel al II-lea şi mama ultimului împărat bizantin Constantin al XI-lea. A fost, deasemenea, fiica cneazului Constantin Dragaş, mort în timpul celebrei bătălii de la Rovine, luptând împotriva lui Mircea cel Bătrân. După cum atestă unele cronici, bătălia a avut loc pe valea râului Ialomiţa.Cercetările arheologice au demonstrat faptul că oraşul Târgovişte a fost distrus în timpul conflictului cu otomanii, între anii 1394-1395", spune Florin Petrică.

Mai multe - Târgovişte

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite