Ciorba rădăuţeană şi tocăniţa de hribi, delicatesele din Bucovina

Salatele din ciuperci sunt foarte apreciate în Bucovina.                    Foto: Sandrinio Neagu

Fiecare zonă a ţării are propriile mâncăruri pe care le promovează cu orice prilej. Bucovinenii spun că în acest colţ de ţară poţi găsi cea mai diversificată bucătărie tradiţională, iar cei care nu cred acest lucru sunt invitaţi în zonă pentru a se convinge singuri de adevărul acestor vorbe.

Bucovinenii sunt mândri de felul lor nu doar când vine vorba de tradiţii şi obiceiuri, ci şi de mâncărurile pe care le prepară.

Chiar dacă multe dintre preparatele culinare din judeţul Suceava se regăsesc şi prin alte regiuni, gospodinele de aici spun că mâncărurile care ies din mâinile lor sunt cu totul deosebite.

Ovidiu Procopeţ, maestru bucătar de 18 ani, a arătat că mâncărurile bucovinene se bazează în special pe vânat, lactate şi ciuperci.

„Cele mai multe mâncăruri au grăsimi, ceea ce nu le face foarte bune pentru sănătate, dar sunt foarte savuroase, iar acest aspect este remarcat de toţi cei care gustă aceste produse”, a arătat Ovidiu Procopeţ.

Poate cea mai celebră mâncare din Bucovina este ciorba rădăuţeană. Seamănă cu ciorba de burtă, numai că în loc de burtă de vită conţine piept de pui. Nu este singura deosebire faţă de ciorba de burtă. Maestrul bucătar Procopeţ spune că în timp ce la ciorba de burtă se foloseşte oţetul pentru a acire, ciorba rădăuţeană este acrită cu gogoşarii din oţet.

„În această zonă sunt foarte apreciate şi se gătesc şi alte ciorbe acre, o tradiţie venită cel mai probabil dinspre Rusia. Pentru acrire se foloseşte borşul de putină, iar ciorbele de acest fel sunt numai bune pentru mahmureală”, a detaliat Ovidiu Procopeţ.

Şi ciupercile au mare căutare, şi nu doar la export, ci şi în bucătăria suceveană. Tocăniţa de hribi este una dintre delicatesele după care turiştii din ţară şi din străinătate se dau în vânt. Necesită hribi de calitate, ceapă, smântână bună şi un bucătar priceput. Se serveşte cu mămăliguţă, iar calitatea făinii de porumb şi priceperea celui care o face sunt esenţiale pentru ca totul să fie apetisant.

Şi tot din ciupercile de pădure se prepară diferite salate, o tradiţie care a coborât din zona de munte a judeţului şi spre şes.

„Şi preparatele din carne de vânat sunt foarte la modă în Bucovina. Am doar trei exemple: laba de urs în vin, tocăniţa de mistreţ şi spinare de căprioară. Iar acestor produse li se adaugă şi cele din lapte, mămăliguţa cu brânză şi smântână fiind la mare căutare”, a mai menţionat Ovidiu Procopeţ.

Un alt produs specific zonei de munte a judeţului Suceava este cobza de păstrăv. Peştele prins din apele repezi de munte este afumat cu cetină la fum rece, un produs care se mai găseşte parţial doar prin părţile Bistriţei, judeţ vecin cu Suceava.

Celebrele plăcinte poale-n brâu au diferite variaţiuni, dar un produs de calitate nu se poate concepe fără o făină de calitate, brânza vacilor care pasc iarba din munţii Bucovinei, ouă şi, după caz, mărar.

Iar obligatoriu pentru nişte plăcinte poale-n brâu care să-ţi lase gura apă este nevoie de un cuptor tradiţional pe jarul căruia să fie pârpâlite.