Cât le-a adus starea de urgenţă spitalelor în cont. „Se va încerca, ori de câte ori este posibil, evitarea internării pacienţilor“

Frica de a contracta noul coronavirus, dar şi reglementările care în continuare „recomandă“ spitalelor să „temporizeze“ internările agravează, pe de o parte, starea de sănătate a pacienţilor, dar menţine, pe de alta, spitalele la un satisfăcător nivel financiar.

Obligate, în primă fază, să închidă, practic, policlinicile, la câteva zile găsindu-se soluţii pentru redeschiderea doar a câtorva cabinete din ambulatoriu, spitalele n-au pierdut la bani, deşi au tratat mai puţini pacienţi decât au făcut-o vreodată în istoria recentă. Starea de urgenţă a însemnat, în primă fază, golirea spitalelor de pacienţii trataţi de patologii „obişnuite“, în aşteptarea bolnavilor de Covid-19. Dacă în ţară au fost câteva zone cu adevărat lovite crunt de noul coronavirus, cele mai multe dintre spitale, în schimb, doar s-au pregătit. Unele o fac şi astăzi, după ridicarea stării de urgenţă, dar în stare de alertă, aşteptând valul doi.

Pacienţii, deşi încep, de voie, dar mai ales de nevoie, să se adreseze din nou spitalelor, sunt în continuare trataţi, pe cât posibil, în ambulatoriu, evitându-se internările. Totul absolut legal, conform ordinelor în vigoare. Unul dintre ordine, 828/2020, are prevederi stricte în ceea ce priveşte spitalele non-covid, în perioada stării de alertă:

„În acordarea asistenţei medicale de specialitate în această perioadă se vor încerca, ori de câte ori este posibil, evitarea internării pacienţilor care se prezintă la spitale şi efectuarea tratamentului medical la domiciliu sau în ambulatoriu, pentru a nu depăşi capacitatea de acordare a asistenţei în unităţile de primiri urgenţe/triaj (inclusiv epuizarea capacităţii de izolare în zone-tampon) şi secţiile spitalului. Aceasta, întrucât în contextul actual al evoluţiei transmiterii comunitare a SARS-CoV-2 în România, toţi pacienţii care se internează trebuie consideraţi ca fiind potenţial infectaţi, ceea ce va determina o epuizare mai rapidă a spaţiilor de izolare şi un consum sporit de echipamente de protecţie.Toate unităţile sanitare publice şi private cu paturi trebuie să modifice şi să adapteze planul de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în conformitate cu măsurile specifice de prevenire şi limitare a infecţiei cu virusul COVID-19 (conform Ordinului ministrului sănătăţii nr 1.101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare), fiecare unitate sanitară cu paturi având obligaţia de a-şi revizui şi adapta circuitele funcţionale şi procedurile de lucru în conformitate cu precauţiunile standard şi cele dedicate modului de transmitere aeriană şi, respectiv, de contact“, spune ordinul, care de asemenea precizează că  la prezentarea în spital se va realiza triajul tuturor persoanelor şi, în funcţie de simptomatologia prezentată, cazurile suspecte vor fi internate în zone speciale de izolare (zone-tampon), urmând a fi testate prin RT-PCR pentru infecţia cu SARS-CoV-2 (conform recomandărilor Institutului Naţional de Sănătate Publică).

„În zona-tampon vor primi toată asistenţa medicală necesară pentru afecţiunea/afecţiunile lor până la sosirea rezultatului acestui test. Fac excepţie pacienţii care nu pot fi îngrijiţi în zona-tampon şi vor trebui internaţi direct în spital: gravide în travaliu, urgenţe medicale majore, iar personalul va aplica măsurile de precauţie necesare.Pacienţii suspecţi vor fi preluaţi de la triaj şi conduşi în zona-tampon de personalul anume desemnat, pe un circuit separat faţă de restul bolnavilor.Dacă numărul pacienţilor nu permite internarea lor singuri în salon, aceştia pot fi internaţi câte doi într-un salon, însă cu respectarea unei distanţe de minimum 2 metri între aceştia.Pacienţii vor purta mască pe toată perioada izolării în zona-tampon, dacă starea clinică le permite“, mai spune ordinul. Doar că, în practică, adesea se întâmplă ca pacienţii să fie ţinuţi tocmai fără tratamentul specific necesar pentru afecţiunea lor până la sosirea rezultatului. O spun, de exemplu, pacienţii bolnavi de cancer, retestaţi la începutul fiecărei cure chimioterapice şi ţinuţi cu ochii în tavan, zile întregi., în aşteptarea testului.
Şi nu sunt singurii pentru care accesul la serviciile medicale a devenit un lux.
„Vor muri oameni acasă“, spun medici cu experienţă, care se confruntă în camerele de garda cu pacienţi ajunşi în stare gravă la spital, pentru că şi ei, la rândul lor, au „temporizat“ lucrurile până când afecţiunile vechi au scos colţii.

Bani conform istoricului pentru serviciile de spitalizare, sume pe serviciile prestate în policlinici

La acest moment, deşi pare cinic, şefii spitalelor aflate în contract cu casele de asigurări de sănătate au tot interesul să trateze pacienţii în ambulatoriu. Pentru serviciile de spitalizare primesc fix banii pentru care au semnat contractul, indiferent cât de mulţi sau de puţini pacienţi tratează, în schimb pentru consultaţiile din ambulatoriu primesc fonduri doar pentru serviciile prestate.
Chemând oamenii în ambulatoriu, cu toate măsurile de prevenire a răspândirii noului coronavirus impuse prin proceduri, minimizează şi riscul de a aduce virusul în spital, menţinând unităţile „curate“.

Servicii la nici 9% din contract, plată de 100%

Dacă încă din luna martie, pe baza raportărilor venite din spitale, se putea constata o scădere serioasă a volumului serviciilor spitalelor odată cu impunerea stării de urgenţă şi externarea în masa a pacienţilor, ceea ce s-a petrecut în luna aprilie întregeşte tabloul.
În judeţul Olt, cel mai mare spital, Spitalul Judeţean da Urgenţă Slatina, a raportat servicii în valoare de 3,6 milioane lei. A primit în schimb, conform normelor în vigoare, aproape 7,3 milioane lei, adică întreaga sumă contractată. Este oricum spitalul, cu excepţia spitalelor de cronici, care a prestart cel mai mare volum de servicii din cele contractate, aproape 50%. La Spitalul Orăşenesc Balş s-au prestat 22% din serviciile contractate (s-au făcut servicii de 116.000 lei şi s-au încasat 530.000 lei), la Spitalul orăşenesc Corabia – aproape 25% (s-au realizat serviocii de 151.000 lei şi s-au primit 611.000 lei), iar la Spitalul Municipal Caracal, desemnat spital support-covid, s-au decontat servicii de 2,2 milioane lei, deşi s-au acordat îngrijiri de doar 116.000 lei (adică 8,2%, şefii spitalului fiind nevoiţi să externeze toţi pacienţii non-covid).

Deşi suma nu este mare, cea mai mare diferenţă între serviciile contractate şi serviciile prestate s-a înregistrat în cazul unui spital privat din judeţ, care oferă servicii în regim de internări de zi şi care a fost de asemenea nevoit să suspende activitatea. Aici contractul este de 138.000 lei (bani care au şi fost plătiţi), iar serviciile efectiv prestate au fost în aprilie în aproape 8.500 lei (6,2%).