O treime din apele termale din ţară se află în judeţul Satu Mare, dar sunt slab exploatate. Din 20 de surse de apă termală, sunt utilizate abia şase

Singurul ştrand termal din municipiul Satu Mare, deschis anul trecut FOTO arhivă

Cel mai bun exemplu de slabă exploatare a resurselor este oraşul Satu Mare care, deşi stă pe o pungă uriaşă de ape termale, până în urmă cu un an de zile nu avea niciun ştrand. Acum are unul singur. În ciuda potenţialului, lipsesc atracţiile turistice de renume naţional şi internaţional.

În ultimii ani, investiţiile au cunoscut o foarte mică creştere la nivelul judeţului. Ştrandurile judeţului pot găzdui circa 20.000 de persoane pe sezon, însă în majoritatea acestora există o infrastructură învechită , care limitează numărul vizitatorilor. Aqua Parcurile lipsesc din oferta turistică, în prezent, dar sunt sunt avute în vedere în viitorul apropiat.

Pe teritoriul judeţului Satu Mare, aşezat pe un imens rezervor subteran, apele se ivesc la suprafaţă ca izvoare, sau prin foraje, sub formă de ape minerale carbogazoase, cloruro‑ sodice cu proprietăţi alcaline, slab sulfuroase, bicarbonate, sau sub formă de ape termale cu temperaturi de peste 50°C, în localitatea Ady Endre chiar de peste 70°C.

 „Judeţul Satu Mare se poate mândri cu o treime din apele termale din întreaga ţară. Din păcate, acestea se folosesc doar în ştrandurile judeţului, şi nu în alte scopuri. Există multe foraje distruse şi nefolosite. Chiar lângă Spitalul Judeţean II (spitalul vechi) există puţ de apă termală care ar putea fi folosit la încălzirea termală a spitalului“, susţine geologul Ştefan Vida.

Staţiuni care atestă că exploatarea apelor termale atrage doar beneficii

Sunt aproximativ 20 de localităţi care au resurse destul de semnificative de ape termale şi minerale. Apele termale şi minerale sunt omniprezente în localităţi precum: Bixad, Beltiug, Carei, Satu Mare, Tăşnad, Vama, Acâş, Ady Endre, Certeze, Ghenci, Doba, Mădăras, Oraşul Nou, Tarna Mare, Valea Vinului, Valea Măriei, Foieni, Turţ, Negreşti Oaş.

Din nefericire pentru sătmăreni, apele geotermale sunt valorificate în proporţie destul de scăzută în judeţul nostru. Există totuşi câteva băi termale în Satu Mare care sunt recunoscute în ţară pentru multiplele beneficii ale apelor izvorate din pământ. Una dintre acestea este staţiunea turistică Tăşnad, care dispune de trei bazine în aer liber cu apă termală, precum şi de cabine amenajate pentru masaje recuperatorii şi reflexoterapie.

Tăşnadul are unele dintre cele mai mari izvoare geotermale din regiune. Apa termală, care are o temperatură de suprafaţă de 72 grade C şi o mineralizare totală de 9,84 g/l, este predominant clorurată-bicarbonatată-sulfatată şi sodică- calcică-magneziană în prezenţa amoniului şi a potasiului. Potrivit recomandărilor Institutului de Medicină Fizică Balneoclimaterică şi de Recuperare Medicală din Bucureşti, apa termominerală de la Tăşnad poate fi folosită în cura externă.

Totodată, apă termală din Acâş forată de la o adâncime de 1.800 de metri are calităţi deosebite, fiind utilizată de sute de ani. Staţiunea din localitate are în sezon câte 2- 3 mii de vizitatori pe weekend. Ştrandul din Mihăieni are o apă termală la fel de valoroasă, fiind recunoscută deja pentru proprietăţile sale curative. El poate primi vizitatori chiar şi pe timp de iarnă, deoarece temperatura apei din bazinele neacoperite este ridicată chiar şi în anotimpul rece. Istoria apei termale de la Mihăieni a început în anii ‘80 când în zonă s-au făcut foraje în căutare de noi resurse petroliere. Surpriza a fost descoperirea altei bogăţii, o apă termală extrem de valoaroasă care ţâşneşte de la 1400 metri adâncime, la o temperatură de 80°C.

Ştrandul din Carei este funcţionabil şi dispune de patru bazine, dintre care unul este olimpic, unul pentru toate vârstele, iar două sunt pentru copii. De asemenea, ştrandul termal din municipiul Satu Mare a atras mii de turişti anul trecut, după ani de zile de lucrări care parcă nu se mai finalizau. Sătmărenii erau nevoiţi să evadeze la ştrandurile din Ungaria pentru a se bucura de remediile apei termale.

Toate aceste staţiuni reprezintă dovada vie a faptului că exploatarea apelor termale ar aduce multiple beneficii judeţului nostru.

Lucrările din Bletiug (o zonă renumită pentru apa termală cu proprietăţi curative) sunt incerte

Localitatea Beltiug este renumită încă din secolul al XVIII-lea pentru apa termală cu proprietăţi curative, iar în urmă cu 250 de ani a fost construită o ministaţiune pentru a valorifica proprietăţile acestor ape. Lucrările de modernizare a acestor băi au fost demarate la începutul anilor ‘90. Finanţarea a fost asigurată prin intermediul fondurilor guvernamentale. Atunci a început construcţia unei clădiri, care se vroia a fi un centru de cazare pentru turişti. Lucrările de la Băile Beltiug au fost sistate la mijlocul anilor ‘90, când Guvernul a tăiat finanţările. Timp de peste zece ani, în zonă nu s-a făcut nimic din cauza neînţelegerilor ce au existat între Consiliul Judeţean Satu Mare şi Consiliul Local Beltiug. Astfel, investiţia a fost abandonată.

Totuşi, autorităţile judeţene au reuşit să includă Băile Beltiug într-un proiect PHARE, alături de ştrandurile din localităţile Tăşnad şi Marghita, judeţul Bihor. Din cei două milioane de euro alocaţi s-au construit drumuri de acces, s-a asigurat alimentarea cu apă, s-a construit o staţie de epurare proprie şi s-a rezolvat problema iluminatului public. Din păcate, după declaraţiile autorităţilor locale, în cadrul programului respectiv nu s-a putut finanţa sub nicio formă construcţia de bazine. Proiectul în valoare totală de 2,8 milioane euro a fost asigurat prin programul Phare 2006. Din această sumă, ştrandului din Tăşnad i-au revenit 1,2 milioane euro, iar celor din Marghita şi Beltiug câte 800.000 de euro. Contractul de finanţare a fost semnat în cursul anului 2008 de către preşedintele Csehi Arpad şi ministrul Dezvoltării, Borbely Laszlo.

Potrivit proiectului tehnic întocmit de Consiliul Judeţean la începutul acestui an, valoarea lucrărilor care mai trebuiesc executate până la finalizarea investiţiei se ridică la circa 3 milioane de euro.

„Toată lumea vorbeşte de potenţialul apelor termale din judeţ, dar pe care le valorificăm încă destul de puţin. Suntem însă pe drumul cel bun, în judeţ, mai este un proiect important în derulare, Consiliul Judeţean are un proiect pe care eu îl consider prioritar, ştrandul din Beltiug, doar să găsim cea mai bună modalitate de finanţare. La Tăşnad avem un proiect privind un centru de recuperare, pentru care aşteptăm viitoarele sesiuni de finanţare din fonduri europene. Încet, dar sigur recuperăm terenul pierdut în faţa ştrandurilor din Ungaria şi sunt sigur că turismul sătmărean va deveni competitive“, susţine Adrian Ştef, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare.

Ultimile foraje, făcute în anii ‘70

Din cadrul unui studiu efectuat de către specialişti din cadrul Consiliului Judeţean reiese faptul că ultimile foraje realizate în judeţul Satu Mare au avut loc prin anii ’70. În municipiul Satu Mare s-au executat şapte foraje care au deschis acvifere de adâncimi de peste 80 de metri. Dintre acestea, trei foraje au deschis acvifere geotermale în depozite pannonian superioare, două superioare şi inferioare, unul în depozite pannonian inferioare şi unul în depozite pannonine şi miocene. În localitatea Tăşnad a fost săpat un foraj, la Acâş trei foraje, în Motfinul Mic, Dindeşti, Santău, Căpleni, Micenţiu, Livada, Valea Măriei, Sătmărel şi Ghirişa, câte un foraj. De asemenea, la Mădăras  au fost săpate, de către Ministerul Petrolului mai multe foraje pentru hidrocarburi. La Pişcolt, Ministerul a executat un număr de 12 foraje, dintre care patru au interceptat acvifere cu apă termală, iar la Petreşti două, la o adâncime de 1.501 m.