Un danez şi un grec, suspecţi în dosarul jafului de 1,5 milioane de euro de la BCR Argeş

La peste patru ani şi jumătate de la jaful casetelor de valori de la BCR Argeş, jaf comis pe 25 octombrie 2013, noi detalii ies la iveală. Un danez şi un grec sunt suspecţi. Parchetul Înaltei Curţi a început urmărirea penală pentru furt calificat, tentativă la furt calificat şi complicitate la fals material în înscrisuri oficiale. Informaţiile apar în procesul intentat de primul păgubit, proces aflat pe rol la Tribunalul Argeş.

În octombrie 2013, Poliţie Argeş a primit opt plângeri de la cetăţeni care reclamau că, din cutiile de valori pe care le aveau la sucursala Argeş a BCR, le-au dispărut mari sume de bani, valoarea totală a pagubei fiind estimată la aproximativ 1,5 milioane euro. Dosarul nu a fost finalizat nici acum.

Eugen Florea este primul care a depus plângere la Poliţie, pe 25 octombrie 2013. Acestuia i-au dispărut 130.000 de dolari, 49.000 lei şi mai multe obiecte din aur, printre care şi un ceas Longines din aur masiv, moştenire de la tatăl domniei sale. Eugen Florea este singurul care a dat în judecată banca pentru a îşi recupera prejudiciul.

Eugen Florea (foto) cere în instanţă ca BCR să îi plătească suma de 619.000 lei, reprezentând contravaloare „bani şi bunuri sustrase din caseta de valori închiriată conform contractului din 24 iunie 2013”.

În argumentarea solicitării sale, argumentare depusă la dosarul aflat pe rol la Tribunalul Argeş, Eugen Florea face referire şi la două dintre clauzele contractului de închiriere a casetei de valori, clauze ce prevăd următoarele: „Noi, BCR, ne obligăm să asigurăm păstrarea casetei de valori într-o încăpere adecvată şi sigură” şi „dumneavoastră ne puteţi pretinde daune numai în cazul pierderii sau deteriorării bunurilor în cazul acţionării de către noi, BCR, cu rea intenţie sau din culpă gravă”.

Tot în dosarul aflat pe rol la Tribunalul Argeş, Eugen Florea spune că pe 25 octombrie 2013, când a constatat jaful, în jurul orei 14, caseta de valori era încuiată, dar nu mai avea mâner. Dosarul aflat pe rol la Tribunalul Argeş este suspendat până la soluţionarea dosarului penal deschis de Parchetul Înaltei Curţi.

Suspecţii au folosit acte false

La doar câteva ore după jaful de la BCR Argeş din 25 octombrie 2013, poliţiştii au verificat imaginile surprinse de camerele de supraveghere şi au consultat registrele de intrare-ieşire din camera de tezaur. Iar ca urmare a verificărilor au rezultat suspiciuni de fraudă cu privire la doi cetăţeni străini care locuiesc în România.

Iar pe 30 şi 31 octombrie 2013, BCR a făcut plângeri penale la IGPR împotriva celor două persoane, având suspiciuni că aceştia au folosit documente false pentru a închiria două casete de valori la două sucursale ale băncii din Bucureşti.

Mai precis, pe 8 iulie 2013, cu trei luni şi jumătate înainte de jaful de la BCR Argeş, Stepanovich Anatoli Aleksandrov, cetăţean danez cu reşedinţa în Bucureşti, a închiriat pentru o lună o casetă de valori la sucursala BCR-Piaţa Revoluţiei.

Pe 14 mai 2013, Joao Brito Zornidis, cetăţean grec născut în Portugalia, cu domiciliu în Grecia şi reşedinţa la Piteşti, a închiriat pe trei luni o casetă de valori la BCR-Universitate.

În cazul celor doi, oficialii BCR au suspiciuni că semnăturile de pe contractele de închiriere nu seamănă cu cele de pe paşapoarte.

16 jafuri din casetele de valori în doi ani

Tot în dosarul aflat pe rol la Tribunalul Argeş, se precizează că alte şapte persoane-în afară de Eugen Florea, primul păgubit-au reclamat pe 28 şi 29 octombrie 2013 la IPJ Argeş că le-au dispărut sume mari de bani din casetele de valori de la BCR Argeş.

Iată care sunt cei şapte păgubiţi: Stelian Stoian-200.000 euro, Maria Ilinca-131.000 euro, Cornel Teodorescu-400.000 euro, Paul Zăpucioiu-29.000 euro, Victor Bănuţă-232.000 euro, Lucian Comănescu (patronul de la Agrolact)-120.000 euro şi Gheorghe Oprea-136.000 euro.

Prejudiciul estimat de anchetatori se cifrează la aproximativ 1,5 milioane euro numai în ceea ce priveşte jaful de la BCR Argeş. Şi asta deoarece, după cum spun procurorii de la Parchetul Înaltei Curţi într-un răspuns trimis jurnaliştilor de la Adevărul, „în perioada ianuarie 2012-10 februarie 2014, pe raza municipiului Bucureşti, precum şi a judeţelor Argeş şi Prahova au fost înregistrate 16 furturi din casete de valori închiriate la mai multe unităţi bancare”.

O situaţie similară, de dispariţie a bunurilor depozitate într-o casetă de valori a unei bănci, a fost semnalată în Prahova, la începutul lunii iulie 2013. Nicolae Cantemir, un om de afaceri, a reclamat că i-au fost furate, din caseta de valori pe care o avea închiriată la o filială Raiffeisen Ploieşti, bani şi ceasuri scumpe, o pagubă estimată la 200.000 de euro.

După doar câteva zile, Adrian Bălănescu, primarul comunei prahovene Plopu, constata că din caseta de valori închiriată la aceeaşi bancă îi dispăruseră 410.000 dolari, 100.000 lire sterline, 30.000 franci elveţieni, 8.000 dolari canadieni şi aproximativ un kilogram de aur. Sumele nu erau asigurate.