Cum va fi vinul făcut la Vrancea în 2018. „Există o mare concentraţie de zahăr în struguri, ceea ce este foarte bine“

Mai devreme decât în anii anteriori, viticultorii din cea mai mare podgorie a ţării, Vrancea, şi-au pregătit poloboacele în care vor păstra peste iarnă licoarea lui Bachus.

Cum strugurii s-au copt deja şi vremea nu mai aşteaptă, viticultorii din Vrancea sunt optimişti că vinul din producţia 2018 va fi superior din punct de vedere calitativ comparativ cu 2017, dar nici cantitatea nu este un lucru de neglijat, mai ales că au cheltuit mulţi bani cu întreţinerea viilor. 

“Calitatea de anul acesta este foarte bună, există o mare concentraţie de zahăr în struguri şi cred că vor fi vinuri care vor depăşi 12 grade, ceea ce este foarte bine. Problema este acum că vedem o producţie bună pe butuc, lucru care poate să nu mai stea în picioare peste o săptămână, când o să înceapă să-şi facă de cap mucegaiul. Aşa se întâmplă când strugurele are zahăr mult. Dacă am fi avut câteva combine să facem mecanizat culesul ar fi fost bine, nu am fi mai avut nevoie să ne chinuim să găsim forţă de muncă”, ne spune oenologul Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorilor din Vrancea.

Spre deosebire de restul ţării, unde culturile viticole sunt deţinute în principal de câteva societăţi, Vrancea are un specific aparte. Aici sunt circa 18.000 de producători, cei mai mulţi individuali, fiecare cu reţetele lui de fabricare a vinului, moştenite din bătrâni.

Podgoreanul Valentin Copaci, din Jariştea, lucrează nouă hectare de vie. Cultura la care a muncit cu familia lui, zilnic, din primăvară până acum arată foarte bine, cu struguri ca de pe carte, astfel că anticipează o recoltă peste aşteptări, după un început de vară ploios, în care credea că o bună parte din producţie va fi compromisă.

“Am intervenit la timp cu stropitul şi i-am făcut toate lucrările. Cel mai bine stau la Fetească, unde voi scoate între 12.000 şi 14.000 de kg/hectar. La Merlot anul acesta scot 11.000-12.000 kg/hectar, la Riesling-în jur de 9.000 de kg/ha, Aligote-9.000-10.000 kg/hectar, Otonel-10.000 kg/hectar. Am şi Chasselas, cu o producţie foarte bună, de 15.000 kg/hectar. Să vedem cum o să mă descurc cu valorificarea”, ne spune Valentin Copaci.

Producătorul nu vinde strugurii, ci îi transformă acasă în vin, pe care după limpezire îl vinde clienţilor din toată ţara cu preţuri de 4-5 lei/litrul de vin de masă, dar ajunge şi la 8 lei/litrul la vinurile superioare, fiind foarte căutat de clienţi pentru vinurile roze.

Acesta susţine că cea mai mare greutate pentru el este să găsească, de la an la an, forţă de muncă disponibilă. Un lucrător ziler poate câştiga lejer150 de lei/zi dacă îşi face treaba sârguincios, dar aceştia sunt din ce în ce mai rari.

Valentin Copaci (foto sus) este un caz fericit că dispune acasă de toate condiţiile pentru prelucrarea vinului şi păstrarea lui, aspect extrem de important dacă ne referim la calitate. Cei mai mulţi viticultori se mulţumesc să-şi vândă strugurii către marii producători din judeţ, care au început deja achiziţiile.

“Nu este mare lucru câştigul. Noroc că am avut câteva rânduri cu struguri de masă şi i-am vândut de acasă sau la marginea drumului, cu un preţ mai bun. Dar la cât oferă procesatorii, un leu/kg, de abia ne acoperim cheltuielile. Pe un hectar de vie lucrările m-au costat cam 7.000 de lei. Îi vindem de nevoie, pentru că dacă am avea unde să păstrăm vinul nu îmi băteam joc de muncă”, spune Marin Bobîrcă, din zona Coteşti.

Anul acesta, în Vrancea, există mai mulţi producători care achiziţionează struguri de la micii proprietari. O confirmă şefii Direcţiei Agricole Vrancea, care au făcut şi prima estimare de producţie până la această dată.

“Am dat până la ora actuală peste 800 de carnete de viticultori către cei care au nevoie să-şi vândă strugurii. Şi suntem, doar la început, vom lucra şi sâmbetele. Preţul strugurilor variază între 90 de bani şi 1,2 lei la strugurii albi şi între un leu şi 1,5 lei pentru strugurii roşii. Preţul este în funcţie de cantitatea de zahăr acumulată de struguri”, ne spune Ticu Constandache, directorul Direcţiei Agricole Vrancea.

Sunt însă şi viticultorii care îşi vând marfa la marginea străzii, mai greu, cumpărătorilor de ocazie.

Deocamdată, viticultorii ţin la preţ, 1,4-1,5 lei kilogramul, dar pe măsură ce oferta va fi generoasă, preţurile vor scădea cu siguranţă.

Vrancea este judeţul cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie din ţară, dar şi cu cei mai mulţi oameni ocupaţi în acest domeniu, aproape 80.000 de vrânceni. Aici sunt cultivate în jur de 24.000 de hectare cu viţă-de-vie nobilă, ceea ce înseamnă mai mult de 10% din suprafaţa viticolă a ţării.