Zoltan Majo duce barocul românesc prin Europa

A debutat ca solist la flaut clasic încă din Liceul de Muzică Sigismund Toduţă

Flautistul clujean a participat la peste 500 de concerte de muzică barocă cu formaţiile sale, de-a lungul şi de-a latul continentului. A debutat ca solist la flaut clasic încă din Liceul de Muzică Sigismund Toduţă.

Cele mai puternice amintiri le are de la orele de orchestră, cu Mihai Gutman, primul director al liceului de muzica, înfiinţat în urmă cu 60 de ani, şi de la orele de instrument cu profesorul Paul Havaletz, unul dintre cei mai buni dascăli ai şcolii.

Nu poate uita când a fost ridicat la rangul de solist de Gutmann, în faţa întregii orchestre a liceului. Şi orele de limba română îi sunt bine reprezentate în memorie. Şcoala era una foarte seriosă, atât pe plan artistic, cât şi pe planul culturii generale. „Am dat un bacalaureat extrem de serios”, povesteşte clujeanul.

Flautul fermecat

Nu a fost simplu să intre la liceul de muzică. A prins perioada de tristă amintire, când conta mult originea socială. „Se preferau doar fiii de muncitori şi de ţărani. Am încercat de trei ori până m-au primit”, îşi aminteşte Majo. A fost recrutat de soţia dirijorului Gutmann, care colinda şcolile generale în căutarea copiilor talentaţi: „Ne testau auzul muzical şi simţul ritmic”.

După absolvirea Academiei de Muzică din Cluj a cântat o bună perioadă în orchestra Operei. Totul s-a schimbat pentru el când, prin anii 70, rugat să interpreteze una din lucrări, cu flautul de lemn, l-a însoţit pe compozitorul Liviu Glodeanu la o premieră la Bucureşti.

Peste 500 de concerte

De atunci, a început studiul tuturor intrumentelor din această gamă, de dimensiuni extrem de diferite. A înfiinţat mai multe formaţii de muzică veche şi un modul de predare a flautului drept la Academia de muzică Gheorghe Dima. A urmat cursuri de specializare prin toată Europa, cu maeştri de renume din Ungaria, Elveţia şi Olanda. A revenit acasă să continue munca, deşi foştii colegi de ansamblu au căutat o ţară mai bună după Revoluţie.

Am considerat că locul meu este aici. A participat la peste 500 de concerte de muzică barocă cu formaţiile sale, de-a lungul şi de-a latul continentului. „Avem o foarte bună şcoală de muzicologie. Cineva trebuia să transmită publicului aceste lucrări valoroase descoperite de noi şi de alţii înaintea noastră”. El conduce formaţia Flauto dolce.

Apogeul carierei îl reprezintă festivalul de muzică barocă, o manifestare itinerantă, finanţată de Uniunea Europeană. Mai multe formaţii din ţări diferite îşi cântă muzica veche din regiunea de origine în ţările formaţiilor partenere. „Am fost aleşi noi de către italieni, pentru accesarea proiectului regional”. Se bucură că în afară de posibilittea de a promova muzica veche românească, descoperită după îndelungate căutări prin biblioteci a reuşit să aducă la Cluj, pentru prima dată, un sopranist de talie mondială.

Profil
Născut. 7 ianuarie 1949 Cluj
Studii. Liceul de Muzică Sigismund Toduţă, Academia de Muzică Gheorghe Dima, flaut
Experienţă. Flautist Opera Română, profesor Academia de Muzică Gheorghe Dima Cluj, cercetător muzică veche
Starea civilă: divorţat, doi copii

Ce-i place
Că tinerii au început să vină la concertele de muzică veche. Are deja a treia generaţie de practicieni ai flautului baroc, un grup de elevi interesaţi de acest gen de instrument.

Ce nu-i place
Minciuna şi birocraţia. Îmi plac lucrurile spuse deschis pe faţă. Să spună direct ce gândeşte. Este dezolat şi de scăderea calităţii învăţământului. Nivelul studenţilor s-a diluat faţă de generaţia noastră. O mică parte este cauzată şi de introducerea sistemului Bologna, care a redus în mod nefericit durata studiilor.

Ce importanţă a avut liceul de muzică în poziţia pe care o are astăzi Clujul cultural?
Liceul înseamnă cultură şi tradiţie. De aici au pornit mulţi muzicieni de vârf, care lucrează în toată lumea. Ei vin acasă şi prestează activităţi artistice fără onorarii sau cu retribuţii simbolice. Alături de zidurile istorice, reţete culinare şi alte argumente culturale, muzicienii clujeni din toată lumea vor avea un cuvânt greu de spus la desemnarea Clujului ca şi capitală culturală europeană.

Ce ducem în Europa?
Ne bucurăm că noi avem ocazia să le arătăm europenilor că avem multe lucruri bune, cum sunt aceste colecţii deosebit de valoroase de muzică veche. Este valuta noastră cu care îmbogăţim patrimoniul european. Am concertat chiar şi în Olanda, considerată bastionul muzicii baroc.

Ce proiecte mai aveţi cu Flauto Dolce?
După succesul cu festivalului baroc, secţiunea de muzică profană, vom continua proiectul cu partea sacră, în Italia şi Slovenia. Ulterior, în anii următori îl vom extinde şi în alte ţări europene, în Sebia, Macedonia şi Grecia. Vom continua turneele externe şi imprimarea de CD-uri.